Strugurele

Fructul zeilor

Strugurii ocupa un loc considerabil in mitologia greaca si latina. Dionisos, fiul lui Zeus, - alias Bachus in mitologia latina - a cunoscut de mic euforia ascunsa in miezul acestui fruct. Lasat in grija nimfelor, micului Dionisos i s-au dat in loc de jucarii, boabe de struguri. Si tot ele au incercuit fruntea acestui zeu frumos si vesel cu ghirlande verzi si struguri aurii si dulci. A fost astfel primul care a gustat din betia atat de vesela de care au profitat nimfele si satirii.

Ajuns barbat in toata firea, Dionisos a pornit sa imprastie in lume rodul parfumat si imbatator  al vitei de vie.  Umbla intr-un car tras de lei si tigri si era urmat de un cortegiu galagios format din nimfe si satiri, care dantuiau si cantau in jurul lui, iar vinul curge garla.

In cinstea acestui zeu al vitei de vie, ocrotitor al viticultorilor, se organizau serbari cu fast si mult antren - elinii le numeau orgii, iar latinii, bachanale.

Vita de vie

Vita de vie era cunoscuta cu mult inaintea Mantuitorului. In Geneza (9:20), se spune ca Noe cultiva aceasta planta "imbatandu-si" simturile cu produsul ei rubiniu. Vinul era foarte apreciat si in Grecia antica, dar, in general, era consumat indoit cu apa.

Acest obicei a fost preluat si de romani, care au plantat vita de vie in teritoriile cucerite din Africa, Spania, Iliria si altele. La noi, licoarea bahica a cunoscut si o perioada de "prohibitie". Ptr. ca dacii de pe vremea lui Burebista se intrecusera cu gluma in privinta consumului de vin, regele - sfatuit de preotul Deceneu - a hotarat distrugerea tuturor acestor culturi. Totusi cand romanii au cucerit Dacia, cultivarea vitei de vie era din nou in floare.

In Antichitate, vinul se pastra in amfore de ceramica cu gatul subtire, iar gurile acestora erau astupate cu carpe inmuiate in ulei, ptr. a se opri continuarea fermentatiei. De-abia in secolul al XII-lea au ajuns la moda sticlele si dopurile de pluta.

In tara noastra exista la ora actuala peste 40 de podgorii recunoscute pe plan international, semn ca romanii nu si-au pierdut gustul si priceperea ptr. sucul de struguri fermentati.

Substantele si proprietatiile strugurilor

100 g de struguri copti contin: apa – 81 g; protide – 1 g; lipide – 1 g; glucide – 17 g; celuloza – 0,2 g.

Elemente minerale (mg la 100 g): sulf – 8 mg; fosfor – 20 mg; clor – 3 mg; sodium – 2 mg; potasiu – 198 mg; magmeziu – 10 mg; calciu – 20 mg; fier, zinc, cupru, mangan, iod (sub 1 mg)

Vitamine (mg la 100 g): acid ascorbic – 4 mg; B1, tiamina – 0,04 mg; B2, riboflavina – 0,02 mg; PP, acid nicotinic – 0,20 mg; B5, acid pantotenic – 0,07 mg; B6, pirodoxina – 0,08 mg; carotenoizi active – 0,03 mg.

Substantele numite procyanidine, care se gasesc in special in strugurii negri si brumarii, reprezinta un factor important in apararea inimii. Aceste substante scad hipertensiunea si nivelul colesterolului. Aceleasi procyanidine protejeaza pielea de influenta substantelor nocive din atmosfera si de actiunea razelor solare. Impreuna cu siliciul care se gaseste in coaja boabelor de struguri, redau elasticitatea si prospetimea tenului.

Biochimia lui alcalina ii permite sa pastreze echilibrul pH-ului, care indica, in mod firesc, un usor caracter alcalin.

Tonifiant al fortei musculare, element remineralizant de inalta calitate, strugurele participa la intinerirea cutanata prin accelerarea trecerii influxului nervos si contribuie la tonicitatea muschiului cardiac.

Capacitatea sa de detoxifiere descongestioneaza ficatul prin stimularea actiunii sale si a diferitelor functii hepatice.

Un veritabil concencentrat de energie solara, strugurele restabileste mineralizarile deficiente si vine in ajutorul persoanelor astenice si a celor surmenanti sau stresati, prin cresterea rezistentei la oboseala fizica si nervoasa.

Descongestioneaza splina si combate anemia.

Actiunea sa de detoxificare combate reumatismul si artritismul prin accelerarea eliminarii acizilor organici.

Este un drenor puternic, actioneaza impotriva edemelor, azomiei si calmeaza tulburarile intestinale rebele prin actiunea sa laxative.

Se digera usor, desi e acru la gust, iar aceasta aciditate persista pe tot parcursul digestiei stomacale; creste secretia de suc gastric. Pentru persoanele “hipoclorhidrice” este foarte indicat sa bea cate un pahar cu suc de struguri cu o jumatate de ora inainte de masa.

Are o puternica actiune anticancerigena.

Consumul de struguri

Atentie! Strugurii trebuie consumati in cantitati moderate de catre diabetici si persoanele supraponderale. Strugurii proaspeti se pot consuma de minune cu branza sau cu lapte batut.

Conservare

Printr-o  reteta italieneasca din 1831, strugurii se pot conserva vreme indelungata. Boabele care nu sunt stricate sau sparte se aleg, si se pun cu grija in 2 sau 3 straturi intr-o lada, separand fiecare strat cu frunze de piersic. Lada se asaza pe scanduri si se depoziteaza intr-un loc uscat si bine aerisit. Astfel, strugurii se conserva bine pana in luna ianuarie, uneori chiar si pana in februarie.

Sursa: 1 , 2