Porumbul

Desi a ajuns in Carpati abia in urma cu doua sute de ani, porumbul a fost adoptat de romani mai cu drag decat in orice alta tara europeana, faimoasa mamaliga devenind rapid alimentul de baza al taranilor. Ba si mai ciudat, in medicina populara romaneasca intalnim mai numeroase utilizari terapeutice ale acestei plante, decat chiar in cea a tarii lui de origine, America. Cum este posibil acest lucru? Greu de spus, cert este insa ca romanii au o afinitate extraordinara pentru aceasta planta exotica, asa cum o dovedesc nenumaratele cercetari etnologice facute la noi, care au pus in evidenta existenta unor aplicatii terapeutice de o eficienta uimitoare. Prea putin cunoscut ca medicament, porumbul are efecte deosebite in multe boli.

Porumbul in uz intern

Dismenoree (ciclu menstrual neregulat sau dureros) - se ia pulberea de matase de porumb, cate o lingurita rasa de 3 ori pe zi, in cure de 28 de zile, cu 7 zile de pauza. Are efecte reglatoare ale activitatii hormonale, opreste hemoragiile abundente, diminueaza starile de disconfort in timpul menstrelor. Este un remediu recomandat si in cazul tulburarilor care apar la inceputul menopauzei.

Litiaza renala, oligurie - se beau zilnic, in cure de o saptamana, cate 2-3 litri de ceai de matase de porumb, preparat dupa metoda de mai sus. Are un puternic efect de stimulare a diurezei, fiind un excelent remediu pentru eliminarea pietrelor sau a nisipului din rinichi si din vezica.

Cistita cronica, infectii renale cronice - se bea un litru de ceai de matase de porumb pe zi, in cure de cate doua saptamani. Efectele sunt mai puternice daca se adauga in acest ceai si cozi de cirese (1 lingura la litru).

Guta, reumatism, reumatism cronic degenerativ - se face toamna un tratament de trei saptamani, timp in care se consuma in fiecare zi cate un litru si jumatate de ceai de matase de porumb. In paralel, se consuma numai hrana vegetariana, cu multe legume si fructe crude. Este un tratament cu efecte depurative extrem de puternice, care face adevarate minuni, mai ales atunci cand este repetat.

Ateroscleroza, arterita, ischemie cardiaca la persoane cu valori ridicate ale colesterolului - se iau zilnic, pe stomacul gol, ca atare sau in salate de cruditati, doua lingurite de ulei de germeni de porumb. Tratamentul dureaza 3-6 luni si are efecte extrem de benefice asupra intregului aparat cardio-vascular.

Ascita - se iau zilnic patru lingurite de pulbere de matase de porumb. Planta se tine vreme de 5 minute sub limba, dupa care se inghite cu putina apa. Are efecte diuretice puternice, ajutand la eliminarea surplusului de apa din organism. De asemenea, are un efect benefic asupra ficatului.

Umflarea picioarelor (inclusiv in urma tratamentelor hormonale) - se bea dimineata si seara cate o jumatate de litru-un litru de ceai de matase de porumb, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.

Gastrita hipo-acida, fermentatii gastro-intestinale - se ia de 4 ori pe zi cate o lingura de tuica in care a fost dizolvata cenusa de coceni de porumb. Are efecte stimulente ale secretiei si ale activitatii gastrice, distruge microorganismele daunatoare din tubul digestiv.

Porumbul in uz extern

Amigdalita, dureri de gat - se pune intr-un tifon mamaliga cat de calda puteti suporta (dar fara a va opari!) si se aplica pe zona gatului. Se inveleste apoi gatul cu o bucata de material de lana si se tine aceasta cataplasma vreme de un sfert de ora - douazeci de minute. Tratamentul se poate face si de doua ori pe zi, repetandu-se pana la vindecare.

Pneumonia - se face acelasi tratament de la amigdalita, dar aplicatia se face pe zona toracelui. Dupa aplicarea mamaligii foarte calde, bolnavul se inveleste bine si se lasa sa asude vreme de zece minute. Hipertermia astfel realizata favorizeaza o puternica reactie a sistemului imunitar, care va combate mult mai puternic microorganismele daunatoare.

Litiaza renala, colicile renale - se aplica pe rinichi o cataplasma cu mamaliga fierbinte, dupa ce in prealabil se bea un litru de ceai de matase de porumb. Temperatura ridicata va favoriza dilatarea cailor urinare, in timp ce efectul diuretic al ceaiului va favoriza eliminarea pietrelor sau a nisipului.

Reumatismul - se inveleste locul afectat in frunze de varza, iar deasupra se pune mamaliga cat de fierbinte puteti suporta. Efectul antiinflamator articular va fi foarte puternic, prin actiunea termica a mamaligii si prin intensificarea circulatiei, care va prelua mult mai bine principiile active din frunza de varza.

Infectii bacteriene si fungice la nivelul pielii - pe locurile afectate se pun comprese cu tuica in care a fost dizolvata cenusa de coceni. Aplicatia dureaza minimum o ora si se repeta pana la completa vindecare.

Contraindicatii la tratamentul intern cu matase de porumb

Tratamentul intern cu matase de porumb este contraindicat persoanelor cu infectii renale acute, precum si in litiazele cu saruri de calciu.

Avantajele terapeutice ale consumului de mamaliga

Simptomele specifice debutului menopauzei, precum si tulburarile hormonale la femei sunt mult atenuate sau chiar eliminate de consumul sistematic de porumb, care contine substante ce regleaza activitatea gonadelor, favorizeaza oprirea hemoragiilor si are chiar usoare efecte calmante psihice.

Diabeticii vor beneficia si ei de consumul de mamaliga, care s-a demonstrat ca favorizeaza secretia endocrina a pancreasului si stimuleaza diureza. Din acest ultim motiv, mamaliga este recomandata si celor cu boli renale cronice.

Bolnavii de inima vor beneficia si ei de consumul sistematic de porumb, care este bogat in potasiu si substante din complexul B, ce protejeaza sistemul cardiovascular.

Curele de slabire in care se consuma mari cantitati de mamaliga sunt foarte eficiente, deoarece acest aliment provoaca mult mai rapid senzatia de satietate, si chiar atunci cand este consumat repetat nu ingrasa, deoarece este destul de sarac in calorii.

Colecistita si dischinezia biliara, la fel ca si afectiunile biliare in general, raspund foarte bine la un regim alimentar cu multa faina de porumb, care este un bun antiinflamator, colagog (stimulent al secretiei de bila) si coleretic (favorizeaza varsarea bilei in intestin), fiind unul dintre putinele alimente care au aceste proprietati.

Sursa: formula-as.ro

Seminţele de cânepă

Seminţele de cânepă reprezintă unul dintre alimentele cele mai nutritive, datorită conţinutului ridicat de proteine, uleiului bogat în acizi graşi polinesaturaţi omega 6 şi omega 3 şi fibrelor insolubile. 

Reprezintă, de asemenea, o sursă bună a antioxidantului vitamina E sub formă de alfa-, beta-, gamma-, delta-tocoferol şi alfa-tocotrienol. În seminţele de cânepă avem şi multe minerale - potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu, fosfor -, dar şi microelemente: stronţiu, thorium, arsenic şi crom.

Acidul linoleic din familia omega 6 şi acidul alfa-linolenic din familia omega 3 se numesc acizii graşi esenţiali (AGE), care, asemenea vitaminelor, sunt vitali. Aceştia nu pot fi sintetizaţi de corpul uman, de aceea trebuie să-i obţinem din mâncare.

Uleiul de seminţe de cânepă este singurul ulei vegetal care conţine acizii graşi omega 6 şi omega 3 în raportul magic de 3:1, proporţia optimă pentru nevoile organismului uman.

Consumul periodic de ulei de cânepă poate avea efecte benefice. 

● Boli cardiovasculare. Uleiul de cânepă joacă un rol important în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular prin reducerea trigliceridelor şi a nivelului de colesterol.

● Sănătatea pielii. Uleiul de cânepă furnizează acizii graşi necesari în menţinerea sănătăţii şi a flexibilităţii membranelor celulare, având, totodată, proprietăţi antivirale, antifungice şi antibacteriale. În plus, dă rezultate bune în tratarea afecţiunilor de tipul eczeme şi psoriazis.

● Echilibrul sistemului nervos. Acizii graşi esenţiali sunt necesari pentru o structură sănătoasă a membranelor celulare, sunt vitali pentru scutul de mielină, învelişul celulelor nervoase. La copii, omega 3 şi omega 6 contribuie la dezvoltarea sănătoasă a creierului şi a funcţiilor cognitive. În plus, constituie un tratament adjuvant în cazul ADHD (hiperactivitate) sau a altor probleme comportamentale.

● Echilibrul hormonal. Cânepa are singura sămânţă comestibilă care conţine acid gamma-linolenic (AGL), benefic în tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei. Datorită profilului acizilor graşi din cânepă, ea este o sursă valoroasă de AGL pentru consumul pe termen lung. În plus, clorofila conţinută este bogată în magneziu şi extrem de folositoare organismului.

● Proprietăţi de antiinflamator şi antiartritic. Acizii graşi omega 3 ajută la producerea seriilor prostaglandin 3 (PG3), substanţe antiinflamatoare care funcţionează asemenea hormonilor. Afecţiunile artritice sunt tratate cu succes pe termen lung prin contribuţia acizilor graşi obţinuţi din uleiul de cânepă, un exemplu fiind artrita reumatoidă.

● Întărirea sistemului imunitar. Acizii graşi esenţiali îmbunătăţesc funcţionarea sistemului imunitar, ajută la reglarea bacteriilor intestinale şi cresc energia celulară necesară la eliminarea toxinelor.

PROTEINELE DIN SEMINŢELE DE CÂNEPĂ

Din întreg regnul vegetal, seminţele de cânepă reprezintă singura sursă de proteine comestibile asimilate complet de organismul uman. 65% din conţinutul total de proteină din sămânţa de cânepă o constituie proteina globulară numită edestină, asemănătoare globulinei din plasma sanguină umană. Edestina, uşor de digerat, este secretul unui sistem imunitar sănătos, deoarece are abilitatea unică de a stimula producerea de anticorpi împotriva agenţilor invazivi. Fiind aproape lipsită de fosfor, ajută în afecţiunile renale.

Proteina din cânepă conţine cei 21 de aminoacizi binecunoscuţi, printre care cei opt aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce. Aceste proteine sunt considerate potenţiali alergeni întâlniţi la soia, lactate, ouă, arahide, spre deosebire de seminţele din cânepă, unde nu au fost semnalate reacţii de acest fel până acum. La seminţele de cânepă continuţul scăzut de oligozaharide protejează tractul digestiv, pe când la alte legume produc mici disconforturi, cum ar fi gazele intestinale.

Pentru orice dietă, seminţele de cânepă pot fi atât o sursă vegetală de acizi graşi, antioxidanţi, vi­tamine, minerale, fibre, clorofilă, cât şi o sursă completă, echilibrată şi lipsită de gluten pe baza aminoacizilor esenţiali.

FIBRELE DIN SEMINŢELE DE CÂNEPĂ

În proporţie de 92% insolubile, fibrele din seminţele de cânepă menţin sănătoasă flora intestinală, elimină constipaţia şi curăţă tractul digestiv.

ULEI DIN SEMINŢE DE CÂNEPĂ
Uleiul este obţinut prin presarea la rece a seminţelor de cânepă şi conţine 89% acizi graşi nesaturaţi, dintre care 18% omega 3 şi 55% omega 6. Se recomandă 1-2 linguri zilnic.
În salate de legume sau fructe, cât şi în preparatele pe bază de paste, orez, cartofi la cuptor sau legume la grătar. Se poate adăuga la preparatele calde înainte de consum, fără a se încinge.

Ulei din seminţe (15g)
● Valoare energetică 126 Kcal/527 KJ
● Proteină 0 g
● Glucide 0 g
● Total grăsimi 14 g, din care: Saturate 1.4 g / Nesaturate 12.5 g
● Acid oleic (18.1 omega-9) 1.7 g
● Acid linoleic (18.2 omega-6) 7.7 g
● Acid gama- linolenic GLA (18:3 omega-6) 0.5 g
● Acid alfa- linolenic LNA (18:3 omega-3) 2.5 g
● Acid stearidonic SDA (18:4 omega-3) 0.1 g
● Colesterol 0 mg
● Vitamina E 1.35 mg

CAPSULE CU ULEI DE CÂNEPĂ

Capsulele cu ulei de cânepă sunt obţinute prin încapsularea uleiului presat la rece în gelatină şi reprezintă varianta mai rapidă a uleiului pentru suplimentarea dietei cu acizii graşi esenţiali omega 6 şi omega 3. Se recomandă 2-4 capsule pe zi.

Conţinutul unei capsule
● Acizi graşi polinesaturaţi 890 mg
● Acid oleic (18:1 omega-9) 120 mg
● Acid linoleic (18:2 omega-6) 550 mg
● Acid gamma-linolenic GLA (18:3 omega-6) 33 mg
● Acid alfa- linolenic LNA (18:3 omega-3) 180 mg  
● Acid stearidonic SDA (18:4 omega-3) 7 mg
● Acizi graşi saturaţi 110 mg
● Vitamina E 10 mg

FIBRE DIN SEMINŢE PENTRU DETOXIFIERE 

Suplimentul pe bază de fibre din  seminţele de cânepă curăţă colonul de toxinele acumulate şi previne formarea de noi depuneri. Fibrele insolubile menţin sănătoasă flora intesti­nală, elimină consti­paţia şi curăţă tractul digestiv. Se recomandă în curele de detoxifiere, amestecate cu iaurt o lingură cu 30 minute înainte de micul dejun şi o lingură la 3-4 ore, după masa de prânz.

În cazul problemelor de constipaţie cronică se pot utiliza zilnic, o singură dată, dimineaţa, înaintea micului dejun.

Fibre din seminţe (100g)
● Valoare energetică 149,4 Kcal/ 625,51 KJ
● Proteină 19,55 g
● Grăsimi 5 g
● Saturate 0,5 g
● Nesaturate 4,5 g
● Glucide 65,5 g
● Total fibre 63,5 g
● Insolubile 58,4 g
● Solubile 5,1 g

Mai multe detalii pe jurnalul.ro

Meiul

Meiul este o planta erbacee din familia gramineelor, cu inflorescenta ramificata si flori alb-galbui, astazi folosita mai mult pentru hrana vitelor si a pasarilor. Despre mei se stie ca era cultivat in Transcaucazia si China inca de acum 7000 de ani. Chinezii considerau meiul "regele cerealelor", deoarece stiau ca este un aliment complet, bogat in proteine, si numai venirea porumbului in Europa a reusit sa-l detroneze. Specialistii insa, au constatat ca meiul este deosebit de sanatos si de aceea il si recomanda in anumite afectiuni.

Dintre toate varietatile de mei, sorgul este cel mai valoros din punct de vedere nutritional. Poate fi consumat, adaugat in paine, salata si supe.

Meiul este recomandat ca remediul natural in tratamentul unor afectiuni ca:

- astenie fizica,

- astenie psihica,

- convalescenta,

- echilibreaza starile nervoase, depresive,

- alunga tulburarile din perioada de sarcina,

- ajuta la cresterea capacitatii de concentrare.

Meiul contine substante care previn si trateaza indigestia cronica, ulceratiile stomacale, hiperaciditatea, respiratia urat mirositoare. Compresele cu mei combat guta si artroza.

Meiul este o sursa excelenta de fier, fibre si vitamine din grupul B. Persoanelor anemice li se recomanda sa consume preparate din mei pentru refacerea cantitatii de fier din organism. Meiul nu contine gluten asa ca poate fi consumat fara probleme de persoanele alergice la gluten.

Meiul poate fi utilizat si in dietele contra obezitatii, echilibrand cu succes tranzitului intestinal (proprietate specifica tuturor cerealelor datorita continutului ridicat de fibre). Contine magneziu si silicon, substante absolut necesare pentru sanatatea parului, a dintilor, pielii si unghiilor. Femeile care vor sa aiba un par frumos si sanatos pot face, extern, cure cu decoct de mei si urzica.

Pentru mamaliga din faina de mei, poate asa cum o faceau si stramosii nostri, se pune la fiert, intr-un ceaun, apa cu putina sare. Cand apa clocoteste, se toarna faina, in ploaie, amestecand intruna. Se lasa la foc mic timp de 10, 15 minute, dupa care se amesteca folosind lingura de lemn. Mamaliga este gata cand se desprinde de peretii ceaunului.

Sursa: 1, 2

Retete pentru regimul Oshawa

Intr-o postare anterioara v-am spus despre regimul Oshawa. În afară de reţetele cunoscute cu grâu, orez, hrişcă sau mei fierte în apă cu sare, vă mai prezint în continuare o serie de reţete mai elaborate care vă vor face mai facilă abordarea acestui regim.

1.Grâu, hrişcă sau mei copt

Se spală foarte bine grâul şi se pune în tigaie cu sare, în strat subţire, atât cât să o acopere. Se pune pe foc puternic şi se amestecă în continuu cu o lingură de lemn. Este foarte important ca focul să fie puternic, pentru ca bobul să devină crocant şi nu tare. Se coace până când boabele de grâu plesnesc toate şi îşi schimbă uşor culoarea. Se verifică dacă grâul a devenit crocant şi uşor de mestecat. Trebuie să aveţi grijă să îl luaţi de pe foc înainte de a se arde, deoarece începe foarte rapid să se închidă la culoare după ce s-a evaporat apa din boabele de grâu.

Pentru hrişcă sau mei se procedează analog, cu precizarea că acestea trebuiesc coapte fără a fi fost umezite în prealabil. În schimb, se adaugă sarea umezită pentru ca aceasta să adere la boabele de hrişcă sau mei.

2.Turtiţe din grâu 

Se macină fin grâul (cu ajutorul unei râşniţe mecanice sau electrice), până devine făină. Se face o cocă din apă, sare şi făină de grâu complet, care trebuie să fie elastică, nici prea moale, nici prea tare. Se lasă cca. 2 ore să stea, până ce glutenul din făină face priză, după care se fac turtiţe care se coc fie în tigaie, fără ulei, la foc mic, fie în cuptor (care a fost încins din timp), iar tava în care se pun turtiţele sau covrigeii trebuie să fie şi ea fierbinte.
Dacă se coc în tigaie, se recomandă ca turtiţele să fie cât mai subţiri. La cuptor se pot face covrigi, batoane sau orice alte forme. Se procedează analog în cazul turtiţelor din hrişcă. Se recomandă să se facă turtiţe din făină de grâu amestecată cu făină de hrişcă sau/şi cu făină de mei, făina de grâu fiind în proporţia cea mai mare.

3.Supă de orez cu găluşte de grâu 

Dintr-o cantitate mică de făină de grâu integral, apă şi sare se face o cocă moale (mai moale decât cea pentru turtiţe) şi se lasă să stea 15-25 de minute.
Din aceasta se fac găluştele, de mărime cât o nucă, şi se pun în apă clocotită cu sare. Se fierb circa 10 minute, după care se adaugă orez sau făină de orez. Se mai fierbe vreo 10-15 minute, amestecând des dacă am pus făină de orez pentru a nu se lipi. În loc de orez se poate folosi şi hrişcă.

4.Supă de tăiţei de hrişcă

Se prepară din făină de hrişcă măcinată fin, sare şi apă un aluat tare, care apoi se întinde cu făcăleţul pe o masă presărată cu făină. Se rulează apoi foaia obţinută şi se taie felii subţiri. Din aceste felii, când se desfac, se obţin tăiţei care se pun într-o sită şi se scutură de făină. Se mai ţin un sfert de oră să se usuce, apoi se fierb în apă clocotită cu sare timp de 10-15 minute. Opţional se poate adăuga şi o mână de orez pentru a „îmbogăţi” supa.

5.Terci de grâu şi orez

Se pune apă cu sare la fiert. Când clocoteşte, se toarnă, în ploaie, făină din grâu integral şi făină de orez, până se obţine o consistenţă de mămăligă moale. Atenţie! Şi grâul şi orezul se umflă la fiert, astfel încât va trebui să lăsaţi compoziţia mai moale şi să nu puneţi prea multă făină. Se fierbe circa 20-30 de minute, amestecând din când în când. Se poate realiza şi numai din făină de grâu sau numai din făină de orez. De asemenea, se poate realiza şi terci din făină de mei sau amestecat cu făină de grâu sau orez.

6.Terci de hrişcă

Este o mâncare foarte sănătoasă şi delicioasă, care poate fi consumată des în acest regim. Se prepară din făină de hrişcă măcinată peste care se toarnă apă clocotită şi sare. Se amestecă, obţinându-se o compoziţie moale care se lasă la umflat 15-20 de minute. Se observă apoi că făina de hrişcă a absorbit toată apa şi terciul a devenit consistent, fiind foarte gustos şi hrănitor.

7.Cremă de orez

Se prăjeşte moderat orezul până ce devine rumen. Se macină şi se adaugă la făina rezultată trei pahare de apă la patru linguri de făină astfel obţinută. Se fierbe totul aproximativ 25 de minute, adăugând apă dacă mai este necesar. Se sărează în final după gust.

Se mai pot consuma şi următoarele combinaţii:
- orez fiert împreună cu făină de grâu, hrişcă sau mei coapte;
- grâu fiert împreună cu făină de orez copt;
- hrişcă fiartă împreună cu făină de grâu copt;
- hrişcă înmuiată în apă rece cu sare timp de minim 1 oră.

Sursa