Cititul

Capacitatea de a citi un text, dobândită mult prea recent pentru a influenţa evoluţia genetică, are un impact important asupra creierului uman, care se adaptează şi utilizează, indiferent de vârsta la care se produce alfabetizarea, regiuni cerebrale asociate altor funcţii.

"Nu avem un sistem cerebral înnăscut specializat pentru lectură. Trebuie să improvizăm, să folosim sistemele care există deja", au declarat Laurent Cohen, profesor la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM), şi Stanislas Dehaene, profesor la Collège de France, autorii acestui studiu publicat în revista americană Science.

Cercetătorii francezi au utilizat imagistica prin rezonanţă magnetică pentru a măsura activitatea cerebrală a voluntarilor participanţi la acest studiu.

Studiul a fost realizat pe 63 de voluntari adulţi - 10 nu ştiau să citească, 22 au fost alfabetizaţi la o vârstă adultă şi 31 au învăţat să citească în copilărie. Studiul a fost efectuat în Portugalia şi în Brazilia, ţări în care, în urmă cu câteva decenii, se întâmpla "destul de frecvent" ca mulţi copii să nu meargă la şcoală. Voluntarii au fost supuşi unor stimuli diverşi - fraze vorbite şi scrise, cuvinte, desene etc.

Cercetătorii au putut astfel să compare activitatea cerebrală a adulţilor analfabeţi cu cea a persoanelor alfabetizate - în copilărie sau la vârstă adultă - şi au comparat impactul avut de procesul de învăţare a literelor asupra creierului.

Ei au constatat că impactul avut de alfabetizare a fost "mult mai mare decât lăsau să se întrevadă studiile precedente" şi afectează atât zonele asociate văzului din creier, cât şi cele utilizate de vorbire.

Pentru persoanele care învaţă să citească, activitatea cerebrală se intensifică în regiunile primitive "atunci când sunt prezentate simboluri orizontale, deoarece linia lecturii, în cazul nostru, este orizontală, însă nu şi atunci când sunt prezentate simboluri verticale", afirmă autorii studiului.

Sunt activate, totodată, zonele folosite de creier pentru limbaj, deoarece lectura "activează sistemul limbajului", făcându-i pe oameni să devină conştienţi de sunetele pronunţate, permiţând "stabilirea unor legături între sistemul vizual şi sistemul limbajului, între literele scrise şi sunete".

Procesul de învăţare a literelor, chiar dacă are loc la o vârstă adultă, antrenează o redistribuire a resurselor de care dispune creierul. Astfel, recunoaşterea vizuală a obiectelor şi a chipurilor cedează parţial teren, pe măsură ce persoana în cauză învaţă să citească, deplasându-se "parţial în emisfera dreaptă a creierului".

Nu s-a stabilit, deocamdată, dacă cititul are vreo consecinţă negativă asupra capacităţii de recunoaştere a chipurilor umane.

O altă "descoperire cu adevărat frapantă", în opinia autorilor studiului, considerată o dovadă a capacităţii de adaptare a circuitelor cerebrale, este faptul că alfabetizarea la vârstă adultă are acelaşi impact asupra creierului ca alfabetizarea la vârsta copilăriei.

Oricât de puțin timp am avea, suntem datori să ne păstrăm nivelul de sănătate intelectuală, dacă nu prin lectură, atunci prin alte activități la fel de utile. Publicația The Insight Journal scrie că ”lectura este o activitate foarte eficientă pentru a învăța lucruri noi, dar mulți oameni nu vor să își petreacă timpul citind, iar aceasta este o situație cât se poate de firească. Pentru a-și asigura bunăstarea intelectuală, aceștia preferă să urmărească programe TV sau să asculte emisiuni radio cognitive. Altora le este mult mai interesant să călătorească și să descopere lucruri noi sau să viziteze expoziții artistice și să ia parte la evenimente culturale. Mintea se pune în mișcare și atunci când omul crează sau învață un hobby nou. Toate aceste acțiuni ne sporesc nivelul de sănătate intelectuală, dar cei care hotărăsc să citească, nu trebuie neapărat să lectureze lucruri care nu prezintă interes pentru ei. Beletristica, nuvelele, chiar și articolele cognitive din ziare și reviste ne vor ridica nivelul bunăstării intelectuale.”

Sursa: 1 , 2