Ceea ce căutăm cu toţii
este fericirea, iar în opinia unor cercetători unul dintre
misterele stării de fericire rezidă şi în tainicele transformări
ce survin în natură, mai precis, în modificările de natură
fiziologică ce au loc în trupul nostru sub acţiunea feluritelor
ingrediente ce sunt conţinute în alimentele şi plantele medicinale
pe care le consumăm. Având în vedere că, în mare măsură, noi
suntem ceea ce mâncăm, iată în cele ce urmează câteva alimente
şi plante medicinale care ne pot ajuta să trezim şi să amplificăm
în noi, pe o cale perfect naturală, buna dispoziţie, calmul,
echilibrul psiho-emoţional şi în final chiar starea de fericire,
pe care putem spune că o putem „gusta” astfel, aici şi acum. ( de instructor ayurveda Andrei Gămulea )
Bananele
Dulci şi cu o
consistenţă plăcută, bananele bine coapte sunt bogate în fibre,
potasiu şi magneziu. Prin conţinutul lor, ele conduc rapid la
instalarea unei stări psihice de bine, reduc şi fac să dispară
stările depresive şi ajută astfel la menţinerea echilibrului
emoţional. Savurate fie separat, fel într-o foarte gustoasă salată
de fructe, bananele proaspete pot regla astfel nivelul de magneziu
din corp, favorizând o rapidă recuperare după eforturi fizice sau
mentale. Asocierea magneziului şi a potasiului în conţinutul
bananelor, asigură un efect remarcabil de relaxare şi recuperare la
nivelul celulelor nervoase. Aceasta conferă în plus o excelentă
adaptabilitate binefăcătoare faţă de posibilele fluctuaţii
emoţionale care pot să apară, conducând în final la dobândirea
unui cât mai bun autocontrol emoţional.
Portocalele dulci
Există două
categorii principale de portocale: cele dulci şi cele acre. Numărul
soiurilor şi varietăţilor de portocale dulci este remarcabil.
Portocalele dulci conţin inozitol, o substanţă care reglează
nivelul de serotonină şi insulină. Tocmai de aceea, consumul
regulat de portocale dulci atenuează fluctuaţiile dispoziţiilor
psihice şi mentale şi de asemenea ajută la eliminarea stărilor
depresive şi a anxietăţii. Consumul constant de portocale dulci,
poate de asemeni să ajute la reducerea grăsimilor excedentare şi a
colesterolului, favorizând armonizarea trupească. În plus,
portocalele dulci sunt o importantă sursă de vitamina C, doar un
singur fruct de portocală oferind peste 150% din doza zilnică
recomandată de vitamina C. În acest sens este cunoscut faptul că
în situaţiile de stres, cantităţile mari de vitamina C sunt de
mare ajutor, deoarece atunci atât consumul de noradrenalină, cât
şi de adrenalină este mult mărit. Atât gustul, cât şi aroma
portocalelor este deosebit de înviorătoare. Cercetări recente au
arătat că până şi numai mirosul de portocală proaspătă poate
reduce considerabil stările de anxietate, retrezind buna dispoziţie
şi optimismul.
Piersicile
Originar
din Tibet şi China, piersicul este cultivat de peste 200 de ani,
pentru fructele sale dulci şi zemoase. Piersicile conţin substanţe
antioxidante şi fibre. O cantitate de 150 de grame de piersici
proaspete furnizează 8% din doza zilnică recomandată de fibre
solubile, care reduc nivelul de colesterol din sânge. Acest efect
este de regulă resimţit în mod subiectiv de către cel care
savurează câteva piersici bine coapte, ca o senzaţie de
reîmprospătare energetică, asemănătoare cu ceea ce simţim după
o plimbare făcută în aer liber, printr-o pădure de munte.
Piersicile mai conţin totodată şi potasiu, element care deloc
întâmplător mai este numit „elementul mineral al tinereţii”,
deoarece are un rol extrem de important în reglarea unui mare număr
de procese chimice din organism.
Ananas
Mult
mai rar folosite în forma lor naturală, fructele de ananas sunt o
excelentă sursă de macronutrienţi. Doar 100 de grame de fruct de
ananas proaspăt poate aduce 25% din doza zilnică recomandată de
vitamina C, necesară unei persoane adulte. Reîmprospătător şi
savuros, fructul de ananas este totodată şi un excelent activator
al proceselor digestive. De asemenea, ananasul conţine bromelină,
enzimă despre care se ştie că accelerează în special digestia
proteinelor. Astfel că efectul final care poate fi resimţit după
consumul unei porţii de aproape 200 de grame de ananas proaspăt
este unul de considerabilă revigorare fizică şi psihică imediată.
Grapefruit
Fructul
de grapefruit este bogat în acid folic (vitamina B9), care este
crucial pentru distribuţia oxigenului către creier. Conform unui
recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este mai scăzut
la persoanele care suferă frecvent de stări depresive. Acidul folic
(vitamina B9) contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă
un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos.
Totodată, grapefruit-ul este un ingredient cheie al producţiei de
serotonină, care mai este uneori sugestiv numită „hormonul
fericirii”. Prin urmare, consumul chiar şi numai al unui singur
fruct de grapefruit pe zi poate aduce o imediată stare de înseninare
psihică. De altfel, unul dintre principalele efecte ale acidului
folic (vitamina B9) este acela de menţinere a stării de echilibru
psihic şi emoţional. Tocmai de aceea, un pahar de suc proaspăt de
grapefruit, îndulcit cu miere, poate face să dispară aproape
instantaneu stările psihice nefaste.
Dovleacul
Această
legumă are un conţinut mare de zinc care, în opinia unor
cercetători polonezi, menţine celulele nervoase în viaţă,
eliminând stările sufleteşti apăsătoare. Acest oligoelement,
zincul, este utilizat în transformarea acidului aminat triptofan în
serotonină, care este pe drept cuvânt numit „hormonul fericirii”,
iar unii cercetători susţin că este implicat şi în ceea ce putem
numi „chimia secretă a dragostei “. Dovleacul copt este un
veritabil deliciu gustativ, dacă este consumat cu miere şi cu
plante aromate. Sau puteţi să curăţaţi dovleacul de coajă, să
îl tăiaţi în bucăţi mici şi apoi el poate fi prăjit uşor, în
ulei de măsline, adăugând felurite plante aromate cum sunt salvia,
rozmarinul, busuiocul ori menta şi condimente (coriandru, fenicul,
chimen, anason, scorţişoară sau vanilie). Zincul conţinut în
dovleac este responsabil de stimularea papilelor gustative şi
olfactive şi a receptorilor vederii. Astfel zincul prezent în
dovleac ameliorează vederea, gustul şi mirosul.
Tocmai de aceea, pe
măsură ce vom gusta şi vom savura aroma specifică a unui dovleac
bine gătit, vom putea simţi cum atracţia faţă de strălucitorul
dovleac va creşte „văzând cu ochii”.
Spanacul
Originar
din Persia antică, spanacul are o istorie impresionantă. În
secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis în China drept
cadou. În secolul al XI-lea, a fost introdus în Spania de mauri,
iar în Anglia era cunoscut ca „leguma spaniolă”. În secolul al
XVI-lea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franţei. La
sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, spanacul devenise
deja celebru datorită personajului Popeye, creat de desenatorul E.
C. Segar. Înrudit cu sfecla, spanacul conţine foarte mult acid
folic, o vitamină din grupa B (vitamina B9), care este solubilă în
apă şi care este foarte importantă pentru menţinerea echilibrului
psihic. De altfel, chiar numele acestei vitamine – „acid folic”
– provine de la cuvântul latinesc „folium”, care înseamnă
frunză, deoarece acidul folic este prezent mai ales în legumele
verzi, cum este spanacul. O porţie de spanac în fiecare zi este
benefică pentru eliminarea stărilor depresive. În plus, spanacul
s-a dovedit a fi un excelent neuroprotector. Consumul constant de
spanac crud, sub formă de salată sau gătit conduce la
îmbunătăţirea funcţiilor cerebrale.
Conopida
Conopida
provine din Antalia şi cultivarea ei s-a răspândit în Europa
începând cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legumă bogată în
vitamina C. O alimentaţie săracă în această vitamină inhibă
producţia de dopamină, aceasta fiind responsabilă de absorbţia
fierului, care stimulează energia generală a organismului.
Dopamina intervine de
asemenea şi asupra controlului stării generale de bine. Un studiu
britanic recent a arătat că 100 g de conopidă crudă oferă
organismului 70 mg de vitamina C, cantitate care este un excelent
stimulator al bunei-dispoziţii. În plus, conopida conţine şi o
considerabilă cantitate de acid folic (vitamina B9), motiv pentru
care dacă vom consuma seara, înainte de culcare o porţie de
conopidă crudă, cu adaos de smântână şi împreună cu unele
alimente crocante, cum sunt fulgii de porumb, putem beneficia după
aceea de o profundă stare de calm, care ne va asigura în noaptea
care urmează un somn liniştit şi odihnitor.
Ciupercile
Culturile
orientale au folosit ciupercile atât în scop alimentar, cât şi
terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bună sursă de vitamina B2
(riboflavina) şi vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este implicată
într-un mare număr de reacţii producătoare de energie. Tocmai de
aceea, o mâncare de ciuperci este atât de mult apreciată pentru
efectul regenerator care survine. Pe de altă parte, un deficit de
niacină (vitamina B3) poate cauza apariţia şi instalarea stărilor
depresive. Când nivelul de niacină este scăzut, trupul fabrică
vitamina B3 din triptofan, rămânând astfel disponibilă o
cantitate mult mai mică de convertit în serotonină. Această
reacţie nu este favorabilă pentru menţinerea bunei dispoziţii şi
a echilibrului nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat
conţinut de niacină (vitamina B3), folosirea lor în alimentaţie
se dovedeşte a fi foarte utilă. Ciupercile pot fi preparate cu ulei
de măsline şi apoi fripte la grătar. Însă unele dintre ele, cum
sunt de exemplu ciupercile champignon, pot fi consumate chiar şi
crude, în salate.
Avocado
Fructul
de avocado este cunoscut şi folosit în alimentaţie de peste 7000
de ani. Incaşii şi aztecii îl apreciau pentru textura sa moale şi
pentru efectele binefăcătoare multiple pe care le are. Fructul de
avocado conţine potasiu, folaţi, carotenoizi şi vitamina B6
(piridoxină). O cană de fruct de avocado, tăiat bucăţi mici (146
grame) conţine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folaţi şi 0,41mg
vitamina B6 (piridoxină). Astfel că fructul de avocado reprezintă
o foarte bună sursă de potasiu, contribuind prin aceasta la
combaterea stărilor de oboseală fizică şi la instalarea unei
stări de calm general. Vitamina B6, prezentă în fructul de
avocado, contribuie de asemenea la menţinerea echilibrului psihic şi
psihosomatic. Ea intervine în procesele de decarboxilare, în urma
cărora rezultă amine precursoare ale neurotransmiţătorilor
(noradrenalină şi serotonină). Prin urmare, fie că este consumat
simplu, ca atare, fie că este adăugat în salate de crudităţi,
alături de roşii, ciuperci sau dovlecei, fructul de avocado este un
veritabil „unt vegetal” binefăcător, care face rapid să
dispară stările depresive, iritabilitatea, anxietatea sau stările
de agitaţie mentală.
Morcovii
Cultivarea
şi folosirea în alimentaţie a morcovilor datează de mii de ani.
Morcovii sunt o excelentă sursă de beta-caroten, vitamina A şi
vitamina C. În plus, un recent studiu britanic a făcut legătura
între carenţa în vitamina B8 (biotină), care de asemenea se
găseşte în morcovi şi stările depresive sau oboseală. Este
cunoscut faptul că biotina (vitamina B8) are un rol cheie în
metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor şi de asemenea,
că vitamina B8 contribuie la stimularea activităţii vitaminei C.
Tocmai de aceea, consumul regulat de morcovi, fie sub formă de suc
proaspăt consumat dimineaţa, fie adăugat în mâncărurile
zilnice, poate contribui la menţinerea bunăstării noastre generale
şi la asigurarea unui tonus psihic nealterat.
Beta-carotenul
conţinut în morcovi este un foarte bun antioxidant, aceasta
conferind morcovilor virtuţile regeneratoare, atât pentru cei
tineri, cât şi pentru vârstnici. Aşadar, o cană de suc proaspăt
de morcovi poate fi în orice moment o excelentă soluţie practică
împotriva stărilor de oboseală.
Algele
Algele
sunt nişte plante primitive, fotosintetizante, cu o alcătuire
foarte simplă. Ele au fost folosite încă de acum 5000 de ani ca
hrană pentru om, datorită proprietăţilor nutritive ridicate pe
care le au. Algele sunt bogate în iodină, care este excelentă
pentru a stabiliza tendinţele către fluctuaţie psihică, pentru a
elimina stările depresive şi pentru a îmbunătăţi nivelul
general de energie. Totodată algele favorizează concentrarea
mentală şi starea de vigilenţă a atenţiei. Având un conţinut
de peste 50% proteine, algele se folosesc la prepararea supelor şi
ciorbelor şi mai ales a mâncărurilor cu orez şi a unei mari
varietăţi de salate de crudităţi. În mod frecvent algele
înlocuiesc unele legume în alimentaţia unui mare număr de oameni.
Nucile
Nucile sunt
pe bună dreptate asociate cu efectele de îmbunătăţire a
capacităţilor cerebrale. Deloc întâmplător, natura a făcut ca
forma nucilor decojite să se asemene cu forma unor creiere
miniaturale! Eficacitatea lor în această direcţie ţine de
faptul că nucile reprezintă o excelentă sursă de Omega 3, care
contribuie la buna funcţionare a celulelor creierului şi a
neurotransmiţătorilor săi. La adolescenţii şi adulţii cu
deficit de Omega 3 sunt frecvente accesele de violenţă şi furie,
iar la vârstnici sărăcirea creierului de acizi graşi de tipul
Omega 3 se poate solda cu accidente vasculare cerebrale, probleme de
memorie şi demenţă senilă.
Copiii ai căror mame
au consumat o cantitate suficientă de acizi graşi Omega 3 se
dovedesc a avea un coeficient de inteligenţă ridicat.
Alunele de pădure
Alunele de pădure
sunt originare din Asia. Acestea reprezintă una dintre cele mai
vechi culturi, menţionate în vechile scrieri orientale ca fiind o
hrană binecuvântată. Alunele conţin o cantitate mare de acid
folic (vitamina B9), favorizând prin aceasta reducerea stărilor
depresive şi a melancoliei. Este cunoscut faptul că în cazul
carenţelor de vitamina B9 este afectat procesul de producere de
serotonină, iar tulburările producerii de serotonină sunt asociate
cu iritabilitatea, cu agresivitatea, cu scăderea puterii de
concentrare şi deficitul memoriei. Tocmai de aceea consumul de alune
de pădure poate fi de mare folos.
Alunele de pădure
pot fi prăjite în cuptor sau pot fi măcinate cu ajutorul unei
râşniţe. Ele prezintă de asemenea şi un bogat conţinut de
calciu (140 mg la 100 grame), motiv pentru care consumul de alune de
pădure face ca în locul stărilor depresive să se poată instala
rapid o stare profundă de calm şi stăpânire de sine.
Migdalele dulci
Fruct al migdalului
(Prunus amygdalus), arbore din familia Rosaceae, migdalele
comestibile (migdalele dulci) prezintă un aport energetic foarte
ridicat, fiind bogate în acizi graşi nesaturaţi, proteine vegetale
şi zaharuri.
Migdalele dulci pot
fi consumate atât proaspete, cât şi uscate. Sâmburii de migdale
pot fi consumaţi ca atare sau se pot folosi la prepararea
dulciurilor. Totodată migdalele reprezintă una dintre cele mai
importante surse vegetale naturale de calciu (252 mg la 100 grame).
Calciul facilitează transmiterea influxului nervos, intervenind în
procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei şi
serotoninei, contribuind prin aceasta la menţinerea echilibrului
sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele sunt foarte apreciate
pentru bunăstarea psihică şi mentală pe care o conferă şi
pentru starea de calm ce apare la scurt timp după ce le consumăm.
În plus, migdalele contribuie şi la îmbunătăţirea capacităţii
naturale de memorare.
Seminţele de susan
Seminţele de susan
provin din India şi de acolo s-au răspândit în întreaga lume.
Seminţele de susan reprezintă una dintre cele mai bune surse de
treonină, un acid aminat. Acesta este un element a cărui lipsă din
organism poate provoca apariţia stărilor depresive. Seminţele de
susan pot fi uşor rumenite, apoi măcinate fin cu un mic adaos de
sare şi apoi pulberea lor poate fi presărată în salatele de
crudităţi. Seminţele de susan pot fi de asemenea consumate sub
formă de tahini – binecunoscuta pastă extrem de gustoasă şi
hrănitoare din seminţe de susan. Pentru ca să fie uşor
digerabilă, cel mai bine este ca ea să fie preparată prin
adăugarea de suc de lămâie, sare şi apă, până la obţinerea
unei paste subţiri, aproape de consistenţa siropului de fructe.
Lemnul dulce
Lemnul dulce este una
dintre plantele folosite în cele mai multe formule tradiţionale,
atât în ştiinţa milenară AYURVEDA, cât şi în medicina
chineză. Printre numeroşii săi compuşi, rădăcina de lemn-dulce
conţine şi acid gliciretic, compus care dezamorsează scăderea
nivelului de cortizol, ajutând astfel organismul să facă faţă cu
succes situaţiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea, rădăcina
de lemn dulce poate fi folosită pentru îndepărtarea stărilor de
tensiune sau oboseală psihică. În plus, lemnul dulce conţine de
asemeni izoflavon, o moleculă utilizată pentru eliminarea stărilor
depresive.
Folosit sub formă de pulbere uscată, lemnul dulce
poate ameliora stările depresive şi anxietatea. Gustul său dulce
specific, conferă o stare de calm şi de liniştire aparte. Nu
trebuie folosit însă în cantităţi prea mari, cel mult un gram de
pulbere o dată, deoarece altfel poate determina la unele persoane
declanşarea reflexului vomitiv.
Ginsengul
Rădăcina
de ginseng provine din China şi America de Nord. Nativii americani
cunoşteau proprietăţile vindecătoare ale ginsengului astfel că,
atunci când călătoreau pe distanţe mari, mestecau rădăcina de
ginseng, ca să reziste oboselii. Există studii care au arătat că
această plantă miracol, cunoscută şi apreciată din vremuri
vechi, ameliorează răspunsul trupului la stres şi diminuează
anxietatea. Ginsengul stimulează energia psihică, conferă bună
dispoziţie şi amplifică energia interioară. Se spune că
înţelepţii chinezi din vechime savurau zilnic câte o ceaşcă cu
elixir preparat din rădăcină de ginseng.
Pătrunjelul
Pătrunjelul
este o sursă excelentă de L-glutamină, un acid aminat care măreşte
puterea de concentrare mentală. El ajută de asemeni la
contracararea anxietăţii şi stresului, elevând nivelul energetic
al creierului şi crescând vigilenţa. Totodată, pătrunjelul este
şi o importantă sursă de triptofan, care este un bun reglator al
apetitului. Tocmai de aceea, prezenţa chiar şi a unei mici
cantităţi de pătrunjel în hrana noastră zilnică se poate dovedi
a fi de mare folos pentru menţinerea stării generale de echilibru.
Însă atunci când urmărim în mod special o îmbunătăţire
rapidă a nivelului nostru energetic şi a stării noastre de atenţie
nu trebuie să pregetăm să pregătim o salată bogată în
pătrunjel tocat mărunt, la care să adăugăm roşii, lămâie şi
ulei presat la rece de măsline.
Porumbul
Cercetări
arheologice au arătat că porumbul a fost cultivat pe continentul
american încă de acum peste 5000 de ani. Atât prin culoarea sa
aurie, cât şi prin conţinutul său, acest ştiulete auriu ne poate
aduce soarele în casă! O porţie de porumb ne asigură un sfert din
aportul zilnic recomandat de vitamina B1. După cum s-a demonstrat
într-un studiu recent, vigilenţa, energia şi buna dispoziţie au
putut fi ameliorate după două luni de suplimentare cu vitamina B1,
provenind din alimente naturale, chiar fără să fi existat o
carenţă în această direcţie! Vitamina B1 (tiamina) este absolut
necesară pentru desfăşurarea normală a funcţiilor sistemului
nervos. Multe dintre persoanele stresate sau nervoase suferă în
realitate de o deficienţă a acestei vitamine. Creierul este un mare
consumator de glucoză, iar pentru a metaboliza glucoza, organismul
îşi mobilizează rezervele de tiamină. În plus, vitamina B1 este
implicată şi în sinteza neurotransmiţătorilor (de exemplu
acetilcolina). Tocmai de aceea porumbul reprezintă un aliment
deosebit de valoros. El poate fi consumat fie fiert, fie sub formă
de mămăligă, obţinută prin fierberea adecvată a mălaiului de
porumb. În acest sens tradiţia sistemului milenar AYURVEDA
precizează că în această formă de preparare (mămăliga), putem
adăuga o mare varietate de pulberi de plante medicinale şi
aromatice, în funcţie de necesităţi, beneficiind totodată şi de
efectele acestora.
Grâul integral
Trimetilglicina
conţinută în grâu participă la producerea mai multor compuşi
chimici prezenţi în creier, care ameliorează starea psihică şi
mentală, energia psihică, starea de bine, vigilenţa, concentrarea
şi acuitatea vizuală. Sursele principale de trimetilglicină sunt
germenii şi tărâţele de grâu. Tocmai de aceea, urmăriţi să nu
mai utilizaţi în alimentaţie mai ales pâinea albă şi optaţi
mai degrabă pentru cea completă, integrală, unde germenele este
păstrat întreg, pentru a beneficia de pe urma conţinutului grâului
integral.
Fasolea
Fasolea
este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale existenţei ei
sunt datate cu peste 20000 de ani în urmă. Fasolea albă este o
excelentă sursă de acid folic (vitamina B9), a cărei prezenţă în
organism influenţează în mod benefic producerea de noradrenalină,
care este un neurotransmiţător responsabil de senzaţiile de
motivaţie şi de plăcere. Prin urmare, dacă vă simţiţi epuizat
sau apatic, nu pregetaţi să consumaţi o porţie de mâncare din
fasole albă, preparată cu ulei de măsline şi eventual muştar sau
alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul şi chimenul. O mâncare
de fasole albă bine gătită, consumată cu măsură, este aproape
întotdeauna un mod simplu şi natural de a redobândi starea de calm
şi de echilibru psihic. Fasolea albă ar trebui să fie nelipsită
din hrana pe care o folosim în decursul unei săptămâni.
Lintea
Boabele
de linte conţin mai multe proteine decât toate celelalte legume,
exceptând soia şi bobul. Lintea conţine de asemenea fier (1,00 mg
la 100 grame). Conform unor studii recente, starea de deprimare este
adesea un simptom al unei carenţe cronice în fier, ca de altfel şi
starea de slăbiciune, de oboseală sau de epuizare. O porţie de
mâncare de linte ne asigură o bună parte din aportul de fier care
este recomandat zilnic. Fierul este necesar pentru asimilarea
vitaminelor aparţinând complexului B, provenite din alimentaţie.
El creşte rezistenţa
la oboseli (oboseală?) şi are un important rol în dezvoltarea
intelectuală. Prin urmare, nu ezitaţi să savuraţi lintea, mai
ales sub forma mâncării tradiţionale ayurvedice numită DHAL, ce
este o delicioasă supă indiană având la bază lintea, sau
adăugaţi o mână de linte coaptă la o supă de legume sau la o
salată de crudităţi.
Laptele de soia
Soia este originară
din China. Acum 3000 de ani, seminţele de soia erau considerate
printre cele mai importante seminţe folosite în alimentaţie.
Printr-un proces relativ simplu de preparare, din seminţele de soia
se poate obţine binecunoscutul lapte de soia, care se numără
printre alimentele cele mai bogate în proteine. În cazul consumului
de lapte de soia, proteinele se transformă în tirozină, ceea ce
creşte producţia de dopamină şi noradrenalină, despre care se
ştie că sunt compuşi chimici cerebrali, care ne ajută să ne
simţim plini de energie şi să avem mai mereu o stare de spirit
pozitivă. Tocmai din acest motiv putem opta pentru înlocuirea,
pentru anumite perioade de timp, a laptelui de la micul dejun, cu
laptele de soia.
Tofu
Tofu este
numele dat în mod generic aşa-numitei brânze de soia. Conform unui
recent studiu ştiinţific al cercetătorilor britanici, lipsa
triptofanului poate fi o cauză de depresie. Însă acest acid aminat
se găseşte în cantitate mare în tofu, brânza de soia, 747 mg la
100 g, cantitate care este prin urmare ideală pentru a ne menţine
în formă. Dacă nu sunteţi convinşi de aspectul său spongios,
adăugaţi-o unui amestec de fructe proaspete şi o să vă puteţi
astfel bucura de beneficiile sale, chiar dacă nu îi veţi mai
savura atunci în mod preponderent gustul plăcut şi consistenţa
specifică!
Humus
Humus
este denumirea generică dată unei clase de preparate culinare
tradiţionale din Orientul Apropiat, care sunt alcătuite din pastă
de năut sau din pastă de susan, ori din combinarea celor două. În
general humus-ul are aspectul unei paste, ce se aseamănă ca şi
consistenţă cu preparatul românesc numit „fasole bătută”.
Bogat în proteine şi în fibre, humus-ul preparat atât din seminţe
de năut, cât şi de susan, trebuie consumat în cantităţi
moderate, de regulă cu adaos de condimente şi suc de lămâie.
Consumul unei porţii chiar şi numai de 100 de grame de humus,
conduce la controlul procesului de eliberare a glucozei în sânge,
acesta decurgând într-un ritm lent şi regulat. Aceasta permite
evitarea variaţiilor prea mari de zaharuri, care dau naştere de
regulă fluctuaţiilor emoţionale, stărilor depresive şi proastei
dispoziţii. Aşadar, nu ezitaţi să introduceţi în meniul zilnic
preparatele din năut şi susan, de tip humus, chiar şi numai ca
aperitiv, alături de pâinea integrală sau preparatele din cereale.
