Sirenele

În 1830, o fiinţă jumătate peşte - jumătate femeie a fost văzută înotând în apropiere de insula Benbucla în Ibride. Martorii au încercat să o captureze. În fine, un tânăr a lovit-o cu o piatră iar ea a dispărut în ocean. Câteva zile mai târziu, corpul acestei sirene a fost găsit pe plajă. Şeriful Ducan Shaw a examinat cadavrul şi a scris un raport. Corpul sirenei a fost îngropat în cimitirul de la Nuntun.

La 15 iunie 1608, pe când nava lui Henry Hudson se întorcea de la Polul Nord, în apropiere de Novaya Zemyla, un lanţ de insule situate în largul Rusiein de Nord, doi dintre marinarii săi au zărit o sirenă: Spatele şi sânii erau asemănători cu cei ai unei femei, mărimea sa era la fel de mare ca a noastră, pielea sa era foarte albă şi purta un păr lung negru. Atunci când a plonjat în ape, ei i-au văzut coada de marsuin, care se zbătea.

În 1833, trei marinari afirmă că au capturat o fiinţă fabuloasă, jumătate-femeie, jumătate-peşte în largul insulelor Shetland, în Scoţia. Au observat-o timp de 3 ore pe bord, după care i-au dat drumul în ape.

Povesti despre sirene exista de secole si formeaza o mare parte a folclorului despre fiinte supranaturale acvatice, mai ales in jurul regiunilor de coasta ale Angliei cum ar fi Cornwall sau insulele nordice din Scotia. Vederea sirenelor a fost considerata semn rau, prevestind furtuni si mare zbuciumata. Exista numeroase povestiri care descriu interactiunea lor cu oamenii.

Descrierea sirenelor este foarte asemanatoare din Cornwall pana la Hebridele Exterioare. De regula partea superioara a trupului era a unei femei frumoase cu par lung, iar partea de la brau in jos era ca de peste. In multe dintre desrierile clasice sirenele stau pe o stanca aproape de mal, fluturandu-si parul, cantand dulce si admirandu-si frumusetea intr-o oglinda pe care o tin in mana. Cantecul lor frumos ademeneste barbatii cam ca in cazul sirenelor antice si nefericitele victime erau ori inecate, deportate in lumea lor sau mancate in adancimile marii. Piatra-Sirenelor este un asemena loc langa Lamorna, la capatul estic al Cornwall-ului. Acesta era un loc bantuit de sirene care le canta pescarilor, ademenindu-i spre moarte. Cateodata sirenele sunt atrase afara din apa de vreun cantec deosebit. O sirena din Zennor in Cornwall l-a revendicat pe Mathew Trewella datorita vocii lui frumoase.

In anumite povestiri sirenele sunt mult mai binevoitoare si au abilitatea de a acorda puteri magice, dar de obicei este un pret mare de platit pentru asta. In ,,POVESTEA LUI LOTEY SI SIRENA" (Bothrell, "POVESTI TRADITIONALE DIN VESTUL CORNWALL-ULUI"), Lotey, un pescar gaseste o sirena esuata pe tarm in timp ce se plimba pe plaja. El o ajuta sa ajunga inapoi in mare si ea ii ofera indeplinirea a trei dorinte. El alege puterea de a desface vraji, puterea de a supune spirite pentru binele colectiv si aceste puteri sa treaca de la el la urmasii lui. Ea ii indeplineste dorintele dar aproape il trage in apa; doar fluturand un stilet inaintea ei (creaturile supranaturale sunt de obicei ingrozite de fier) il lasa din stransoare. Dupa noua ani in care si-a folosit puterile sirena se intaorce dupa el si il ia in adancuri. De atunci la fiecare noua ani unul din descendentii lui s-a spus ca a pierit pe mare.

Desi cele mai multe povestiri descriu sirenele ca fiind dependente de mare, ele nu stau numai in apele marine si exista cateva relatari despre sirene care bantuie rauri si lacuri adanci. Iazul-sirenelor, mai jos de Kinder Downfall in Derbyshire este o astfel de locatie. Sirena apare aici la a anumita data si are de obicei o natura inselatoare. Black Mere, langa Leek in Staffordshire era de asemenea crezut a fi un loc unde locuia o sirena. Este posibil ca termenul ,,sirena" sa descrie o gama mai larga de creaturi acvatice supranaturale.

Exista credinta in creaturi jumatate peste, jumatate om de mii de ani. Prma referinta la aceste fiinte o gasim in forma zeului Oannes, care era stapanul apelor, adorat la inceputul civilizatiei in stravechiul Babilon. Mai sunt cativa asemena zei cu coada de peste, dar sirena clasica cunoscuta in Anglia este mai probabil derivata din folclorul celtic, folclor si povestiri din zonele de langa mare, in locuri unde oameni erau in contact cu marea ca parte a vietii de zi cu zi.

Au fost cateva aparitii actuale ale sirenelor in ultimele sute de ani, chiar in secolul 20, mai ales in locurile unde vechile traditii se sting greu. In nordul Golfului Sandwood in nordul Scotiei s-a crezut mult timp ca sunt sirene, fiinde raportate aparitii cel mai recent in secolul 19, azi zona are reputatia de a fi sediul unui alt fenomen, probabil inrudita intr-un fel cu mai vechile aparitii. 

Sursa: ipedia.ro