Se afișează postările cu eticheta Fructe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Fructe. Afișați toate postările

10 mai 2014

Guanabana - fructul care vindeca cancerul


Fructul care vindecă cancerul și este de 10.000 de ori mai eficient decat chimioterapia și nu se vrea ca noi să știm, deoarece în caz contrar, marile lanțuri deproduse farmaceutice ar înceta să-și vândă produsele lor macabre …

Fructe Soursop(Guanábana) sau copacul Graviola este un produs miraculos ce distruge celulele canceroase. Este de 10.000 mai puternic decât chimioterapia. De ce nu este cunoscut acest lucru? Pentru că există organizații interesate în găsirea unei versiuni sintetice, care să le permită să facă profituri fabuloase. Deci, de acum vă poteti ajuta un prieten la nevoie informandul că ar trebui să bea suc de soursop pentru a preveni boala. Gustul este placut. Și, desigur, nu produce efectele secundare oribile ale chimioterapiei. Și daca aveti posibilitatea nu ezitati sa plantati un arbore guava în curte. Toate partile sale nu dor fructul sunt foarte bune.

Data viitoare când vrei să bei un suc, cauta soursop. Cât de mulți oameni mor în timp ce acest lucru a fost un secret bine păzit, astfel încât să nu existe riscuri pentru marile corporatii producatoare de medicamente de asi diminua sau pierde profitul de miliarde. După cum bine știți un copac soursop este mic. Nu are nevoie de mult spațiu, este cunoscut sub numele de Graviola în Brazilia, guanabana în spaniolă, și "Soursop", în limba engleză.

Fructul este mare și dulce, pulpa albă este consumata în mod direct sau este utilizata de obicei pentru a face băuturi, serbet, dulciuri etc. Interesul aratat acestei plante se datorează efectelor sale puternic anti-cancerigene. Și, deși ii sunt atribuite mai multe proprietăți, cel mai interesant este efectul pe care îl produce asupra tumorilor .. Aceasta planta este un remediu dovedit impotriva cancerului, sau mai exact a oricarui tip   de cancer . Unii susțin că este util în toate variantele de cancer.

Se consideră, de asemenea, ca este agent anti-microbian cu un spectru larg este recomandat împotriva infecțiilor bacteriene și fungice, este eficient impotriva parazitilor interni si viermi, regleaza tensiunea arteriala, este antidepresiv, combate stresul si tulburarile nervoase.

Sursa acestei informații este fascinanta: informatia vine de la unul dintre cei mai mari producători de medicamente din lume, care spune că, după mai mult de 20 de teste de laborator efectuate din 1970, extractele aratata ca: Ea distruge celulele maligne din 12 tipuri tipuri de cancer, inclusiv cel de colon, de san, de prostata, pulmonar și pancreas …

Compușii acestui arbor incetineste de 10.000 de ori mai bine creșterea celulelor canceroase decat Adriamycin un produs folosit foarte des in lume in chimioterapie.

Și ceea ce este și mai uimitor: acest tip de terapie, cu extract de Graviola, sau Soursop, distruge doar celulele canceroase maligne si nu afecteaza celulele sanatoase.
Institutul de stiinte medicale, L.L.C. 819 N. Charles Street Baltimore, MD 1201

06 februarie 2013

Nuca de cocos



Nuca de cocos  este unul dintre cele mai mari daruri ale acestei planete. Nuca de cocos este un filtru natural de apa care filtreaza aprox. 9 luni fiecare litru de apa. Pentru  a ajunge in nuca, apa leviteaza in sus prin nenumarate fibre care o purifica pana ajunge in nuca sterila. Aceasta apa pura de nuca de cocos este una dintre cele mai puternice surse de electroliti gasite in natura.

Apa de cocos este identica cu plasma din sangele uman, facand-o donatorul universal. Plasma face cam 55% din sangele uman. Restul de 45% este constituit din hemoglobina, care in mod esential este sange de planta transformat(clorofila). Atunci cand consumam o bautura care este facuta din 55% apa de cocos si 45% clorofila, practic avem parte de o transfuzie de sange instanta.

Nucile de cocos in momentul cand sunt mai tinere, au cele mai multe efecte de binefacere asupra sanatatii. Ele contin o “carne” moale care este formata din grasime pura saturata. Aceasta “carne” are calitatile remarcabile de a vindeca si a intineri tesuturile oxidate si deteriorate, de a imbunatatii functionarea sistemului nervos si de a reface fluidele sexuale la barbati.

Nucile de cocos paroase si maro sunt nucile mature. Acestea contin de asemenea apa de de cocos dar “carnea” nu este moale ci fibroasa .Acesta “carne” fibroasa si bogata in proteine este mai putin gustoasa si nu la fel de digestibila chiar daca contine una dintre cele mai vindecatoare substante grase cunoscute. Alegeti nucile de cocos dupa gaurile , 3 la numar, pe care le au . Selectati-le pe cele care nu prezinta urme de mucegai.

Uleiul de nuca de cocos

Uleiul de nuca de cocos este obtinut din nucile mature. Spre deosebire de grasimea saturata de provenienta animala care contine colesterol si lanturi lungi de acizi grasi, grasimea saturata din nucile de cocos este formata din lanturi medii , usor asimilabile de corp si are cele mai putine calorii fata de alte surse de grasimi.

Lanturile medii pentru acizi grasi

Grasimile sunt lanturi de atomi de carbon(de diferite lungimi) inconjurate de diferite cantitati de hidrogen. Aranjarea hidrogenului in jurul unui lant de carbon, determina saturarea sa. Cu cat este mai mult hidrogen, cu atat exista mai multa saturatie si molecula este mai stabila.

Lungimea lantului de carbon la grasimi determina multe din proprietatile sale. Grasimile din nuca de cocos sunt saturate dar contin lanturi medii de acizi grasi de cate 8 pana la 12 atomi de carbon. Unele lanturi precum cele din grasimea de animale au intre 14 si 24 de atomi de carbon, in vreme ce cele din urina, unt sau otet au intre 2 si 6 carboni.

Lanturile medii din grasiimile de nuca de cocos, au proprietati incredibile favorabile sanatatii. Lanturile medii mai scurte au nevoie de mai putina energie si enzime pentru a fi digerate.

Cresterea sistemului imunitar

Uleiul de nuca de cocos contine urmatoarele lanturi medii de acizi grasi:
  • Acid caprilic
  • Acid capric
  • Acid lauric
  • Acid miristic
Toti acesti acizi au proprietati antivirale, antimicrobiale, antifungice. Acidul lauric are cea mai puternica activitatea antivirala. Acidul caprilic are cea mai potenta activitate care lupta cu ciupercile. Uleiul de nuca de cocos devine astfel benefic pentru cei care sufera de candida sau alte ciuperci . Chiar si unele forme de psoriazis pot fi combatute.

Desi este formata din grasimi saturate , uleiul de nuca de cocos nu contine colesterol . Din contra este eficient in coborarea colesterolului “rau” LDL. Este chiar mult mai eficient decat uleiul de masline in aceasta privinta. Cei care traiesc in zonele unde se consuma nuca de cocos au colesterol mai scazut decat cei din zonele unde se consuma mai mult ulei de masline. Acesta capacitate de a afecta in mod pozitiv colesterolul se trage de la abilitatea acestuia de a stimula functionarea glandei tiroide.

Doctroul Raymond Peat, cercetator endocrinolog de renume, vorbeste despre uleiul de nuca de coco si abilitatea acestuia de a regla activitatea hormonala la femei. Acesta spune ca in momentul in care uleiul de nuca de cocos este adaugat constant intr-o dieta sanatoasa, acesta coboara colesterolul la nivelele normale incurajand transformarea acestuia in pregnenolon, care este un precursor pentru o serie de hormoni importanti printre care si progesteronul. Doctorul Peat recomanda cresterea in dieta a pregnenolonului pentru femeile cu dereglare hormonala.

Pregnenolon este un compus gasit in uleiul de cocos si care ii da acestuia proprietatile de infrumusetare. Acesta creste circulatia in piele, da fetei un facelift, restaureaza pielea imbatranita, si reduce pungile de sub ochi. Pregnenolonul lupta cu oboseala creste memoria si protejeaza nervii de stres si are proprietati antianxietate.

Studiile arata ca uleiul de cocos dubleaza puterea corpului de a folosi antioxidantii omega 3. Datorita acestui fapt este de recomandat ca omega 3 sa se ia cu ulei de cocos.

Mai multe proprietati ale nucii de cocos le puteti vedea AICI

13 ianuarie 2013

Litchi



Exotice si rafinate, cu un gust dulce, litchi erau simbolul iubirii. Se spune ca in China, un print al dinastiei Tang a sedus-o pe imparateasa cu un cos cu litchi. Micile fructe rosii, de dimensiunea unor cirese mari, sunt de atunci simbolul iubirii. In China, litchi se conserva in sirop de zahar, dar azi le poti gasi proaspete, practic oriunde in lume.

Litchi au o coaja groasa care se desface usor. Supranumite “ciresele chinezesti”, litchi au un miez alb si dulce si un sambure care nu trebuie mancat, pentru ca este toxic. Un pom produce intre 100-200 kg fructe.

Sunt recomandate in perioada rece a anului pentru efectul lor anti-oboseala, fiind o sursa excelenta de energie, in conditiile in care au doar 60 de calorii in 100 de grame de fruct. Sunt foarte bogate in vitamina C, la un nivel similar celui din citrice si au capacitatea de a stimula reactia naturala a organismului in lupta cu infectiile tipice sezonului. Sunt bogate in vitamina B si au capacitatea de a reechilibra sistemul neuromuscular. Contribuie la intarirea sistemului osos si a dintilor, favorizeaza asimilarea fierului.

Litchi contine si riboflavina (vitamina B2), care joaca un rol crucial in metabolism si in formarea globulelor rosii, a mentinerii sanatatii pielii, a unghiilor si a parului. Fructul mai contine potasiu, fosfor, magneziu si calciu. Are efecte pozitive asupra glandelor, tumorilor, stomacului.

Sunt ideale pentru continutul crescut de vitamina B9 care ajuta la refacerea celulara. Medicina traditionala chineza recomanda litchi impotriva durerilor de cap. Pe langa atatea beneficii sunt si foarte bogate in fibre.Fructele bune au coaja roz spre rosu. Daca sunt foarte coapte coaja devine maro, dar miezul isi pastreaza si gustul si proprietatile. Pot fi pastrate la frigider cateva zile.

Sunt consumate ca atare sau fierte in sirop de zahar. Chinezii le folosesc in mancare, alaturi de carne si legume. Tot ei sunt cei care usuca litchi pe care le folosesc, ulterior, pentru a indulci ceaiul.

Sursa: dietetik.ro

17 decembrie 2012

Alimente care favorizează starea de fericire



Ceea ce căutăm cu toţii este fericirea, iar în opinia unor cercetători unul dintre misterele stării de fericire rezidă şi în tainicele transformări ce survin în natură, mai precis, în modificările de natură fiziologică ce au loc în trupul nostru sub acţiunea feluritelor ingrediente ce sunt conţinute în alimentele şi plantele medicinale pe care le consumăm. Având în vedere că, în mare măsură, noi suntem ceea ce mâncăm, iată în cele ce urmează câteva alimente şi plante medicinale care ne pot ajuta să trezim şi să amplificăm în noi, pe o cale perfect naturală, buna dispoziţie, calmul, echilibrul psiho-emoţional şi în final chiar starea de fericire, pe care putem spune că o putem „gusta” astfel, aici şi acum. ( de instructor ayurveda Andrei Gămulea  )

Bananele

Dulci şi cu o consistenţă plăcută, bananele bine coapte sunt bogate în fibre, potasiu şi magneziu. Prin conţinutul lor, ele conduc rapid la instalarea unei stări psihice de bine, reduc şi fac să dispară stările depresive şi ajută astfel la menţinerea echilibrului emoţional. Savurate fie separat, fel într-o foarte gustoasă salată de fructe, bananele proaspete pot regla astfel nivelul de magneziu din corp, favorizând o rapidă recuperare după eforturi fizice sau mentale. Asocierea magneziului şi a potasiului în conţinutul bananelor, asigură un efect remarcabil de relaxare şi recuperare la nivelul celulelor nervoase. Aceasta conferă în plus o excelentă adaptabilitate binefăcătoare faţă de posibilele fluctuaţii emoţionale care pot să apară, conducând în final la dobândirea unui cât mai bun autocontrol emoţional.

Portocalele dulci

Există două categorii principale de portocale: cele dulci şi cele acre. Numărul soiurilor şi varietăţilor de portocale dulci este remarcabil. Portocalele dulci conţin inozitol, o substanţă care reglează nivelul de serotonină şi insulină. Tocmai de aceea, consumul regulat de portocale dulci atenuează fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajută la eliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Consumul constant de portocale dulci, poate de asemeni să ajute la reducerea grăsimilor excedentare şi a colesterolului, favorizând armonizarea trupească. În plus, portocalele dulci sunt o importantă sursă de vitamina C, doar un singur fruct de portocală oferind peste 150% din doza zilnică recomandată de vitamina C. În acest sens este cunoscut faptul că în situaţiile de stres, cantităţile mari de vitamina C sunt de mare ajutor, deoarece atunci atât consumul de noradrenalină, cât şi de adrenalină este mult mărit. Atât gustul, cât şi aroma portocalelor este deosebit de înviorătoare. Cercetări recente au arătat că până şi numai mirosul de portocală proaspătă poate reduce considerabil stările de anxietate, retrezind buna dispoziţie şi optimismul.

Piersicile

Originar din Tibet şi China, piersicul este cultivat de peste 200 de ani, pentru fructele sale dulci şi zemoase. Piersicile conţin substanţe antioxidante şi fibre. O cantitate de 150 de grame de piersici proaspete furnizează 8% din doza zilnică recomandată de fibre solubile, care reduc nivelul de colesterol din sânge. Acest efect este de regulă resimţit în mod subiectiv de către cel care savurează câteva piersici bine coapte, ca o senzaţie de reîmprospătare energetică, asemănătoare cu ceea ce simţim după o plimbare făcută în aer liber, printr-o pădure de munte. Piersicile mai conţin totodată şi potasiu, element care deloc întâmplător mai este numit „elementul mineral al tinereţii”, deoarece are un rol extrem de important în reglarea unui mare număr de procese chimice din organism.

Ananas

Mult mai rar folosite în forma lor naturală, fructele de ananas sunt o excelentă sursă de macronutrienţi. Doar 100 de grame de fruct de ananas proaspăt poate aduce 25% din doza zilnică recomandată de vitamina C, necesară unei persoane adulte. Reîmprospătător şi savuros, fructul de ananas este totodată şi un excelent activator al proceselor digestive. De asemenea, ananasul conţine bromelină, enzimă despre care se ştie că accelerează în special digestia proteinelor. Astfel că efectul final care poate fi resimţit după consumul unei porţii de aproape 200 de grame de ananas proaspăt este unul de considerabilă revigorare fizică şi psihică imediată.

Grapefruit

Fructul de grapefruit este bogat în acid folic (vitamina B9), care este crucial pentru distribuţia oxigenului către creier. Conform unui recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este mai scăzut la persoanele care suferă frecvent de stări depresive. Acidul folic (vitamina B9) contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Totodată, grapefruit-ul este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care mai este uneori sugestiv numită „hormonul fericirii”. Prin urmare, consumul chiar şi numai al unui singur fruct de grapefruit pe zi poate aduce o imediată stare de înseninare psihică. De altfel, unul dintre principalele efecte ale acidului folic (vitamina B9) este acela de menţinere a stării de echilibru psihic şi emoţional. Tocmai de aceea, un pahar de suc proaspăt de grapefruit, îndulcit cu miere, poate face să dispară aproape instantaneu stările psihice nefaste.

Dovleacul

Această legumă are un conţinut mare de zinc care, în opinia unor cercetători polonezi, menţine celulele nervoase în viaţă, eliminând stările sufleteşti apăsătoare. Acest oligoelement, zincul, este utilizat în transformarea acidului aminat triptofan în serotonină, care este pe drept cuvânt numit „hormonul fericirii”, iar unii cercetători susţin că este implicat şi în ceea ce putem numi „chimia secretă a dragostei “. Dovleacul copt este un veritabil deliciu gustativ, dacă este consumat cu miere şi cu plante aromate. Sau puteţi să curăţaţi dovleacul de coajă, să îl tăiaţi în bucăţi mici şi apoi el poate fi prăjit uşor, în ulei de măsline, adăugând felurite plante aromate cum sunt salvia, rozmarinul, busuiocul ori menta şi condimente (coriandru, fenicul, chimen, anason, scorţişoară sau vanilie). Zincul conţinut în dovleac este responsabil de stimularea papilelor gustative şi olfactive şi a receptorilor vederii. Astfel zincul prezent în dovleac ameliorează vederea, gustul şi mirosul.

Tocmai de aceea, pe măsură ce vom gusta şi vom savura aroma specifică a unui dovleac bine gătit, vom putea simţi cum atracţia faţă de strălucitorul dovleac va creşte „văzând cu ochii”.

Spanacul

Originar din Persia antică, spanacul are o istorie impresionantă. În secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis în China drept cadou. În secolul al XI-lea, a fost introdus în Spania de mauri, iar în Anglia era cunoscut ca „leguma spaniolă”. În secolul al XVI-lea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franţei. La sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, spanacul devenise deja celebru datorită personajului Popeye, creat de desenatorul E. C. Segar. Înrudit cu sfecla, spanacul conţine foarte mult acid folic, o vitamină din grupa B (vitamina B9), care este solubilă în apă şi care este foarte importantă pentru menţinerea echilibrului psihic. De altfel, chiar numele acestei vitamine – „acid folic” – provine de la cuvântul latinesc „folium”, care înseamnă frunză, deoarece acidul folic este prezent mai ales în legumele verzi, cum este spanacul. O porţie de spanac în fiecare zi este benefică pentru eliminarea stărilor depresive. În plus, spanacul s-a dovedit a fi un excelent neuroprotector. Consumul constant de spanac crud, sub formă de salată sau gătit conduce la îmbunătăţirea funcţiilor cerebrale.

Conopida

Conopida provine din Antalia şi cultivarea ei s-a răspândit în Europa începând cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legumă bogată în vitamina C. O alimentaţie săracă în această vitamină inhibă producţia de dopamină, aceasta fiind responsabilă de absorbţia fierului, care stimulează energia generală a organismului.

Dopamina intervine de asemenea şi asupra controlului stării generale de bine. Un studiu britanic recent a arătat că 100 g de conopidă crudă oferă organismului 70 mg de vitamina C, cantitate care este un excelent stimulator al bunei-dispoziţii. În plus, conopida conţine şi o considerabilă cantitate de acid folic (vitamina B9), motiv pentru care dacă vom consuma seara, înainte de culcare o porţie de conopidă crudă, cu adaos de smântână şi împreună cu unele alimente crocante, cum sunt fulgii de porumb, putem beneficia după aceea de o profundă stare de calm, care ne va asigura în noaptea care urmează un somn liniştit şi odihnitor.

Ciupercile

Culturile orientale au folosit ciupercile atât în scop alimentar, cât şi terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bună sursă de vitamina B2 (riboflavina) şi vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este implicată într-un mare număr de reacţii producătoare de energie. Tocmai de aceea, o mâncare de ciuperci este atât de mult apreciată pentru efectul regenerator care survine. Pe de altă parte, un deficit de niacină (vitamina B3) poate cauza apariţia şi instalarea stărilor depresive. Când nivelul de niacină este scăzut, trupul fabrică vitamina B3 din triptofan, rămânând astfel disponibilă o cantitate mult mai mică de convertit în serotonină. Această reacţie nu este favorabilă pentru menţinerea bunei dispoziţii şi a echilibrului nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat conţinut de niacină (vitamina B3), folosirea lor în alimentaţie se dovedeşte a fi foarte utilă. Ciupercile pot fi preparate cu ulei de măsline şi apoi fripte la grătar. Însă unele dintre ele, cum sunt de exemplu ciupercile champignon, pot fi consumate chiar şi crude, în salate.

Avocado

Fructul de avocado este cunoscut şi folosit în alimentaţie de peste 7000 de ani. Incaşii şi aztecii îl apreciau pentru textura sa moale şi pentru efectele binefăcătoare multiple pe care le are. Fructul de avocado conţine potasiu, folaţi, carotenoizi şi vitamina B6 (piridoxină). O cană de fruct de avocado, tăiat bucăţi mici (146 grame) conţine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folaţi şi 0,41mg vitamina B6 (piridoxină). Astfel că fructul de avocado reprezintă o foarte bună sursă de potasiu, contribuind prin aceasta la combaterea stărilor de oboseală fizică şi la instalarea unei stări de calm general. Vitamina B6, prezentă în fructul de avocado, contribuie de asemenea la menţinerea echilibrului psihic şi psihosomatic. Ea intervine în procesele de decarboxilare, în urma cărora rezultă amine precursoare ale neurotransmiţătorilor (noradrenalină şi serotonină). Prin urmare, fie că este consumat simplu, ca atare, fie că este adăugat în salate de crudităţi, alături de roşii, ciuperci sau dovlecei, fructul de avocado este un veritabil „unt vegetal” binefăcător, care face rapid să dispară stările depresive, iritabilitatea, anxietatea sau stările de agitaţie mentală.

Morcovii

Cultivarea şi folosirea în alimentaţie a morcovilor datează de mii de ani. Morcovii sunt o excelentă sursă de beta-caroten, vitamina A şi vitamina C. În plus, un recent studiu britanic a făcut legătura între carenţa în vitamina B8 (biotină), care de asemenea se găseşte în morcovi şi stările depresive sau oboseală. Este cunoscut faptul că biotina (vitamina B8) are un rol cheie în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor şi de asemenea, că vitamina B8 contribuie la stimularea activităţii vitaminei C. Tocmai de aceea, consumul regulat de morcovi, fie sub formă de suc proaspăt consumat dimineaţa, fie adăugat în mâncărurile zilnice, poate contribui la menţinerea bunăstării noastre generale şi la asigurarea unui tonus psihic nealterat.

Beta-carotenul conţinut în morcovi este un foarte bun antioxidant, aceasta conferind morcovilor virtuţile regeneratoare, atât pentru cei tineri, cât şi pentru vârstnici. Aşadar, o cană de suc proaspăt de morcovi poate fi în orice moment o excelentă soluţie practică împotriva stărilor de oboseală.

Algele

Algele sunt nişte plante primitive, fotosintetizante, cu o alcătuire foarte simplă. Ele au fost folosite încă de acum 5000 de ani ca hrană pentru om, datorită proprietăţilor nutritive ridicate pe care le au. Algele sunt bogate în iodină, care este excelentă pentru a stabiliza tendinţele către fluctuaţie psihică, pentru a elimina stările depresive şi pentru a îmbunătăţi nivelul general de energie. Totodată algele favorizează concentrarea mentală şi starea de vigilenţă a atenţiei. Având un conţinut de peste 50% proteine, algele se folosesc la prepararea supelor şi ciorbelor şi mai ales a mâncărurilor cu orez şi a unei mari varietăţi de salate de crudităţi. În mod frecvent algele înlocuiesc unele legume în alimentaţia unui mare număr de oameni.


Nucile

Nucile sunt pe bună dreptate asociate cu efectele de îmbunătăţire a capacităţilor cerebrale. Deloc întâmplător, natura a făcut ca forma nucilor decojite să se asemene cu forma unor creiere miniaturale! Eficacitatea lor în această direcţie ţine de faptul că nucile reprezintă o excelentă sursă de Omega 3, care contribuie la buna funcţionare a celulelor creierului şi a neurotransmiţătorilor săi. La adolescenţii şi adulţii cu deficit de Omega 3 sunt frecvente accesele de violenţă şi furie, iar la vârstnici sărăcirea creierului de acizi graşi de tipul Omega 3 se poate solda cu accidente vasculare cerebrale, probleme de memorie şi demenţă senilă.

Copiii ai căror mame au consumat o cantitate suficientă de acizi graşi Omega 3 se dovedesc a avea un coeficient de inteligenţă ridicat.

Alunele de pădure

Alunele de pădure sunt originare din Asia. Acestea reprezintă una dintre cele mai vechi culturi, menţionate în vechile scrieri orientale ca fiind o hrană binecuvântată. Alunele conţin o cantitate mare de acid folic (vitamina B9), favorizând prin aceasta reducerea stărilor depresive şi a melancoliei. Este cunoscut faptul că în cazul carenţelor de vitamina B9 este afectat procesul de producere de serotonină, iar tulburările producerii de serotonină sunt asociate cu iritabilitatea, cu agresivitatea, cu scăderea puterii de concentrare şi deficitul memoriei. Tocmai de aceea consumul de alune de pădure poate fi de mare folos.

Alunele de pădure pot fi prăjite în cuptor sau pot fi măcinate cu ajutorul unei râşniţe. Ele prezintă de asemenea şi un bogat conţinut de calciu (140 mg la 100 grame), motiv pentru care consumul de alune de pădure face ca în locul stărilor depresive să se poată instala rapid o stare profundă de calm şi stăpânire de sine.

Migdalele dulci

Fruct al migdalului (Prunus amygdalus), arbore din familia Rosaceae, migdalele comestibile (migdalele dulci) prezintă un aport energetic foarte ridicat, fiind bogate în acizi graşi nesaturaţi, proteine vegetale şi zaharuri.

Migdalele dulci pot fi consumate atât proaspete, cât şi uscate. Sâmburii de migdale pot fi consumaţi ca atare sau se pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodată migdalele reprezintă una dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu (252 mg la 100 grame). Calciul facilitează transmiterea influxului nervos, intervenind în procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei şi serotoninei, contribuind prin aceasta la menţinerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele sunt foarte apreciate pentru bunăstarea psihică şi mentală pe care o conferă şi pentru starea de calm ce apare la scurt timp după ce le consumăm. În plus, migdalele contribuie şi la îmbunătăţirea capacităţii naturale de memorare.

Seminţele de susan

Seminţele de susan provin din India şi de acolo s-au răspândit în întreaga lume. Seminţele de susan reprezintă una dintre cele mai bune surse de treonină, un acid aminat. Acesta este un element a cărui lipsă din organism poate provoca apariţia stărilor depresive. Seminţele de susan pot fi uşor rumenite, apoi măcinate fin cu un mic adaos de sare şi apoi pulberea lor poate fi presărată în salatele de crudităţi. Seminţele de susan pot fi de asemenea consumate sub formă de tahini – binecunoscuta pastă extrem de gustoasă şi hrănitoare din seminţe de susan. Pentru ca să fie uşor digerabilă, cel mai bine este ca ea să fie preparată prin adăugarea de suc de lămâie, sare şi apă, până la obţinerea unei paste subţiri, aproape de consistenţa siropului de fructe.

Lemnul dulce

Lemnul dulce este una dintre plantele folosite în cele mai multe formule tradiţionale, atât în ştiinţa milenară AYURVEDA, cât şi în medicina chineză. Printre numeroşii săi compuşi, rădăcina de lemn-dulce conţine şi acid gliciretic, compus care dezamorsează scăderea nivelului de cortizol, ajutând astfel organismul să facă faţă cu succes situaţiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea, rădăcina de lemn dulce poate fi folosită pentru îndepărtarea stărilor de tensiune sau oboseală psihică. În plus, lemnul dulce conţine de asemeni izoflavon, o moleculă utilizată pentru eliminarea stărilor depresive.

Folosit sub formă de pulbere uscată, lemnul dulce poate ameliora stările depresive şi anxietatea. Gustul său dulce specific, conferă o stare de calm şi de liniştire aparte. Nu trebuie folosit însă în cantităţi prea mari, cel mult un gram de pulbere o dată, deoarece altfel poate determina la unele persoane declanşarea reflexului vomitiv.

Ginsengul

Rădăcina de ginseng provine din China şi America de Nord. Nativii americani cunoşteau proprietăţile vindecătoare ale ginsengului astfel că, atunci când călătoreau pe distanţe mari, mestecau rădăcina de ginseng, ca să reziste oboselii. Există studii care au arătat că această plantă miracol, cunoscută şi apreciată din vremuri vechi, ameliorează răspunsul trupului la stres şi diminuează anxietatea. Ginsengul stimulează energia psihică, conferă bună dispoziţie şi amplifică energia interioară. Se spune că înţelepţii chinezi din vechime savurau zilnic câte o ceaşcă cu elixir preparat din rădăcină de ginseng.

Pătrunjelul

Pătrunjelul este o sursă excelentă de L-glutamină, un acid aminat care măreşte puterea de concentrare mentală. El ajută de asemeni la contracararea anxietăţii şi stresului, elevând nivelul energetic al creierului şi crescând vigilenţa. Totodată, pătrunjelul este şi o importantă sursă de triptofan, care este un bun reglator al apetitului. Tocmai de aceea, prezenţa chiar şi a unei mici cantităţi de pătrunjel în hrana noastră zilnică se poate dovedi a fi de mare folos pentru menţinerea stării generale de echilibru. Însă atunci când urmărim în mod special o îmbunătăţire rapidă a nivelului nostru energetic şi a stării noastre de atenţie nu trebuie să pregetăm să pregătim o salată bogată în pătrunjel tocat mărunt, la care să adăugăm roşii, lămâie şi ulei presat la rece de măsline.

Porumbul

Cercetări arheologice au arătat că porumbul a fost cultivat pe continentul american încă de acum peste 5000 de ani. Atât prin culoarea sa aurie, cât şi prin conţinutul său, acest ştiulete auriu ne poate aduce soarele în casă! O porţie de porumb ne asigură un sfert din aportul zilnic recomandat de vitamina B1. După cum s-a demonstrat într-un studiu recent, vigilenţa, energia şi buna dispoziţie au putut fi ameliorate după două luni de suplimentare cu vitamina B1, provenind din alimente naturale, chiar fără să fi existat o carenţă în această direcţie! Vitamina B1 (tiamina) este absolut necesară pentru desfăşurarea normală a funcţiilor sistemului nervos. Multe dintre persoanele stresate sau nervoase suferă în realitate de o deficienţă a acestei vitamine. Creierul este un mare consumator de glucoză, iar pentru a metaboliza glucoza, organismul îşi mobilizează rezervele de tiamină. În plus, vitamina B1 este implicată şi în sinteza neurotransmiţătorilor (de exemplu acetilcolina). Tocmai de aceea porumbul reprezintă un aliment deosebit de valoros. El poate fi consumat fie fiert, fie sub formă de mămăligă, obţinută prin fierberea adecvată a mălaiului de porumb. În acest sens tradiţia sistemului milenar AYURVEDA precizează că în această formă de preparare (mămăliga), putem adăuga o mare varietate de pulberi de plante medicinale şi aromatice, în funcţie de necesităţi, beneficiind totodată şi de efectele acestora.

Grâul integral

Trimetilglicina conţinută în grâu participă la producerea mai multor compuşi chimici prezenţi în creier, care ameliorează starea psihică şi mentală, energia psihică, starea de bine, vigilenţa, concentrarea şi acuitatea vizuală. Sursele principale de trimetilglicină sunt germenii şi tărâţele de grâu. Tocmai de aceea, urmăriţi să nu mai utilizaţi în alimentaţie mai ales pâinea albă şi optaţi mai degrabă pentru cea completă, integrală, unde germenele este păstrat întreg, pentru a beneficia de pe urma conţinutului grâului integral.

Fasolea

Fasolea este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale existenţei ei sunt datate cu peste 20000 de ani în urmă. Fasolea albă este o excelentă sursă de acid folic (vitamina B9), a cărei prezenţă în organism influenţează în mod benefic producerea de noradrenalină, care este un neurotransmiţător responsabil de senzaţiile de motivaţie şi de plăcere. Prin urmare, dacă vă simţiţi epuizat sau apatic, nu pregetaţi să consumaţi o porţie de mâncare din fasole albă, preparată cu ulei de măsline şi eventual muştar sau alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul şi chimenul. O mâncare de fasole albă bine gătită, consumată cu măsură, este aproape întotdeauna un mod simplu şi natural de a redobândi starea de calm şi de echilibru psihic. Fasolea albă ar trebui să fie nelipsită din hrana pe care o folosim în decursul unei săptămâni.

Lintea

Boabele de linte conţin mai multe proteine decât toate celelalte legume, exceptând soia şi bobul. Lintea conţine de asemenea fier (1,00 mg la 100 grame). Conform unor studii recente, starea de deprimare este adesea un simptom al unei carenţe cronice în fier, ca de altfel şi starea de slăbiciune, de oboseală sau de epuizare. O porţie de mâncare de linte ne asigură o bună parte din aportul de fier care este recomandat zilnic. Fierul este necesar pentru asimilarea vitaminelor aparţinând complexului B, provenite din alimentaţie.

El creşte rezistenţa la oboseli (oboseală?) şi are un important rol în dezvoltarea intelectuală. Prin urmare, nu ezitaţi să savuraţi lintea, mai ales sub forma mâncării tradiţionale ayurvedice numită DHAL, ce este o delicioasă supă indiană având la bază lintea, sau adăugaţi o mână de linte coaptă la o supă de legume sau la o salată de crudităţi.

Laptele de soia

Soia este originară din China. Acum 3000 de ani, seminţele de soia erau considerate printre cele mai importante seminţe folosite în alimentaţie. Printr-un proces relativ simplu de preparare, din seminţele de soia se poate obţine binecunoscutul lapte de soia, care se numără printre alimentele cele mai bogate în proteine. În cazul consumului de lapte de soia, proteinele se transformă în tirozină, ceea ce creşte producţia de dopamină şi noradrenalină, despre care se ştie că sunt compuşi chimici cerebrali, care ne ajută să ne simţim plini de energie şi să avem mai mereu o stare de spirit pozitivă. Tocmai din acest motiv putem opta pentru înlocuirea, pentru anumite perioade de timp, a laptelui de la micul dejun, cu laptele de soia.

Tofu

Tofu este numele dat în mod generic aşa-numitei brânze de soia. Conform unui recent studiu ştiinţific al cercetătorilor britanici, lipsa triptofanului poate fi o cauză de depresie. Însă acest acid aminat se găseşte în cantitate mare în tofu, brânza de soia, 747 mg la 100 g, cantitate care este prin urmare ideală pentru a ne menţine în formă. Dacă nu sunteţi convinşi de aspectul său spongios, adăugaţi-o unui amestec de fructe proaspete şi o să vă puteţi astfel bucura de beneficiile sale, chiar dacă nu îi veţi mai savura atunci în mod preponderent gustul plăcut şi consistenţa specifică!

Humus

Humus este denumirea generică dată unei clase de preparate culinare tradiţionale din Orientul Apropiat, care sunt alcătuite din pastă de năut sau din pastă de susan, ori din combinarea celor două. În general humus-ul are aspectul unei paste, ce se aseamănă ca şi consistenţă cu preparatul românesc numit „fasole bătută”. Bogat în proteine şi în fibre, humus-ul preparat atât din seminţe de năut, cât şi de susan, trebuie consumat în cantităţi moderate, de regulă cu adaos de condimente şi suc de lămâie. Consumul unei porţii chiar şi numai de 100 de grame de humus, conduce la controlul procesului de eliberare a glucozei în sânge, acesta decurgând într-un ritm lent şi regulat. Aceasta permite evitarea variaţiilor prea mari de zaharuri, care dau naştere de regulă fluctuaţiilor emoţionale, stărilor depresive şi proastei dispoziţii. Aşadar, nu ezitaţi să introduceţi în meniul zilnic preparatele din năut şi susan, de tip humus, chiar şi numai ca aperitiv, alături de pâinea integrală sau preparatele din cereale.

Sursa: 1, 2  

12 decembrie 2012

Smochinele



Cu o forma ovala sau, la unele soiuri, alungita la un capat ca o para, smochinele sunt printre cele mai savuroase fructe care cresc in zonele calde. Sunt zemoase, suculente, dulci (concentratia mare de zaharuri naturale le plaseaza in fruntea celor mai dulci fructe de pe glob) si au o aroma delicata ce aminteste de soarele tarilor calde.

Exista mai multe varietati de smochine, cele mai cunoscute insa sunt cele albe, rosii si negre.Virtuti medicinale au insa cele negre-violete. Pentru preparate culinare se folosesc cel mai mult cele galbene-roscate, care sunt cele mai mari si mai grase, in vreme ce acelea albe se preteaza pentru conservare, fie in preparate dulci, fie sarate. Culoarea fructelor difera si de gradul de coacere, de la galben auriu, pana la violet inchis.

Smochinele sunt comestibile in intregime, desi unii consumatori le curata de pielita, pentru a obtine preparate culinare mai fine. Dar tocmai pielita face diferenta de gust intre diferite sortimente. Deci nu le curatati , ci consumati-le cu tot cu coaja, bine spalate.

Istoria smochinelor

Smochinele sunt fructele cel mai des pomenite in Biblie. Se spune despre ele ca cresteau din abundenta in Gradina Raiului si ca Adam si Eva s-ar fi acoperit cu frunze de smochin, dupa ce au fost alungati din Eden.

Smochinele sunt originare din Asia Mica si sunt cunoscute printre primele fructe cultivate de om. Erau cunoscute si de catre vechii egipteni, pentru ca aria de raspandire a smochinilor in antichitate s-a extins rapid in intrega zona mediteraneeana. Inca din acele vremuri, ele au devenit un ingredient de nelipsit in dieta zilnica a grecilor, romanilor si locuitorilor din Nordul Africii. Sunt pomenite in Iliada si Odiseea lui Homer, dar si in scrierile lui Teofrast, Dioscoride si Pliniu cel Batran.

Cel mai batran smochin, cunoscut pana acum, se afla in Sicilia si este o dovada vie ca smochinele au fost cultivate in zona Mediteranei, de mai multe milenii. Azi cele mai mari tari cultivatoiare de smochini sunt:Grecia, Turcia, Muntenegru, Irak, Italia, Spania, Brazilia.

Proprietati

Smochinele sunt si o sursa buna de magneziu, necesara functionarii sistemului nervos, dar si de fier, vitaminele A, B, C, care intaresc imunitatea si previn virozele respiratorii. Atentie insa, din cauza continutului de glucoza si fructoza, diabeticii au voie sa manance smochine doar cu acceptul medicului.

In medicina chineza, smochinele sunt folosite pentru detoxificarea organismului. Crude sau uscate, smochinele au proprietati diuretice, laxative, emoliente. In acelasi timp, aceste fructe au efect remineralizant, tonifiant datorita bogatiei de vitamine si minerale.

In privinta continutului de vitamine si minerale exista unele diferente intre smochinele crude si cele uscate, acestea din urma fiind in avantaj. Astfel, 100 g smochine crude contin 20 mg magneziu, 54 mg calciu, 0,6 mg fier, 240 mg potasiu. Aceeasi cantitate de smochine uscate furnizeaza 62 mg magneziu, 160 mg calciu, 2,5 mg fier, 770 mg potasiu.

In acelasi timp, fibrele continute in smochine stimuleaza digestia, contribuie la eliminarea toxinelor si impiedica asimilarea grasimilor. De aceea, smochinele pot fi consumate in curele deslabire dar excluznad celelalte surse decarbohidrati - painea, orezul, pastele fainoase, produsele de patiserie.

Cosmetica

Au coaja fina si seminte moi foarte gustoase. Pot fi mâncate proaspete sau uscate si sunt folosite la prepararea deserturilor. Partea buna e ca pot fi folosite si la prepararea unor tratamente cosmetice.

Extract din muguri de smochin
În orice magazin naturist gasesti extract din muguri de smochin. Nu e deloc scump si, aplicat pe fata, face minuni. Are efect hidratant, închide porii si e bogat în vitamina A.

Exfoliere
Coaja smochinelor poate fi folosita pentru o exfoliere foarte fina, îndepartând eficient celulele moarte. Dupa ce cureti câteva smochine proaspete maseaza-ti usor pielea cu coaja lor.

Masca de fata cu smochine
Taie o smochina în doua, apoi separa miezul de coaja si striveste-l cu o furculita. Întinde pasta rezultata si asteapta maxim 5 minute, dupa care clateste-te.

Hidratare
Smochinele hidrateaza pielea si îi redau supletea. În plus, vindeca buzele crapate si previn aparitia ridurilor. Fiecare smochina contine o cantitate mare de apa, de aceea un scurt masaj cu miezul ei hidrateaza la cel putin la fel de bine ca o crema.  

Sursa: 1, 2, 3

26 noiembrie 2012

Apă caldă cu lămâie



Modul în care începem ziua este incredibil de important. Fie că sunteți o mama, un antrenor, un scriitor, un om de afaceri sau de un profesor de yoga, ceea ce faci la prima ora dimineata conteaza.

Potrivit filosofiei Ayurveda, alegerile pe care le faci cu privire la rutina de zi cu zi fie iti intaresc rezistenta la boli, fie te trag in jos.

Ayurveda ne invită să sa ne concentram pe ritualurile de dimineata. Mintea poate spune ce trebuie să verifici e-mailurile, să scoti câinele afară, ca nu poți să întârzii la muncă sau care pur si simplu ca nu ai timp suficient  timp pentru a realiza propriile tale ritualuri dimineața.

Dar, dacă vă puteți face timp doar pentru un ritual care va îmbunătăți sănătatea dumneavoastră, atunci să fie aceasta …

Începeți ziua cu o cana de apa calda si sucul de la o jumatate de lamaie. E atât de simplu, iar beneficiile sunt prea bune pentru a le ignora. Apa calda cu lamaie:

1. Stimulează sistemul imunitar
Lamaile sunt bogate in vitamina C si potasiu. Vitamina C este foarte buna pentru combaterea racelilor si potasiu stimuleaza creierul si sistemul nervos și ajută la controlul tensiunii arteriale.

2. Echilibreaza pH-ului
Lamaile sunt un aliment alcalin incredibil. Acestea sunt acide, dar în interiorul corpului sunt alcaline (acidul citric nu creează aciditate în organism o dată metabolizat). Un organism alcalin este cu adevărat cheia pentru o sanatate buna.

3. Ajuta la pierderea in greutate
Lamaile sunt bogate in fibre pectina, care combate foametea. De asemenea, a fost demonstrat că oamenii care au o dieta mai alcalina pierd in greutate mai repede.

4. Ajuta la digestie
Apă caldă servește la stimularea tractului gastro-intestinal și peristaltismul - valuri de contractii musculare în interiorul peretilor intestinali. Lămâile și lime sunt, de asemenea, bogate in minerale si vitamine si ajuta sa eliminati ama, sau toxinelor, din tractul digestiv.

5. Actioneaza ca un diuretic blând, natural
Sucul de lamaie ajuta la emilimarea toxinelor, deoarece lămâia crește rata de urinare în organism. Toxinele sunt, prin urmare, eliminate într-un ritm mai rapid, care vă ajută să păstrați tractul urinar sănătos.

6. Curata pielea
Vitamina C ajuta la diminuarea ridurilor și a petelor. Apa cu lamaie elimina toxinele din sânge si ajută la menținerea pielii curate.

7. Hidrateaza sistemul limfatic
Atunci cand corpul tau este deshidratat, sau profund deshidratat, acesta nu isi poate îndeplini toate funcțiile, ceea ce duce la acumularea de toxine, stres, constipatie, iar lista poate continua. Glandele suprarenale sunt două glande mici pe partea de sus a rinichilor, și împreună cu tiroida creeaza energie. Ele, de asemenea, secreta hormoni importanti, inclusiv aldosteron. Aldosteronul este un hormon secretat de glandele suprarenale, care regleaza nivelul de apă și concentrația de minerale, cum ar fi sodiu, în organism, ajutându-vă să ramaneti hidratat.

Adoptand această practică de a bea o cană de apă caldă cu lamaie în fiecare dimineața timp de o lună, poate ajuta enorm. Nu fiti surprinsi dacă începi să vedeti viata într-o lumină nouă.  

16 octombrie 2012

Castanele comestibile



In primul rand, trebuie sa stim ca sunt doua tipuri de castani: comestibili si salbatici. Am gasit pe diferite site-uri ca, consumate in mod regulat, castanele pot preveni boli precum diabetul, iar pe altele ca sunt neindicate in cazul diabeticilor. Sincer eu tind sa cred ca sunt bune pentru orice boala, chiar si pentru diabet. Este recomandat ca persoanele care sufera de diabet sa consume zilnic, pe o perioada de 3 saptamani cate 100 de grame de castane. Aceasta cura este foarte benefica deoarece ajuta la reglarea glicemiei.

Castanele comestibile sunt bogate in fibre alimentare cu ajutorul carora afectiunile digestive vor fi indepartate. De asemenea, castanele mai contin si carbohidrati complecsi care ofera organismului necesarul de energie pe o perioada de timp indelungata. In alcatuirea castanelor intra o gama larga de vitamine ( B6, B9, C, E, K), dar si substante minerale precum zinc, magneziu, calciu sau potasiu.

Castanele comestibile sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul ca sunt sarace in grasimi si au un continut mai ridicat de amidon. Acestea au o textura sfaramicioasa si o aroma usoara, dulce.

Beneficile castanelor:

- detin valoroase depozite de vitamina B6 si E, dar si glucide cu absorbtie lenta, potasiu si acid linoleic (substanta care reduce colesterolul si previne bolile de inima).

- sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C.

- contin protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu, valoarea lor calorica fiind de 200 calorii la 100 g.

- caloriile continute in castane nu provin din grasimi, ci din carbohidrati.

- sunt lipsite de colesterol si de sodiu, fapt pentru care sunt o alegere foarte buna pentru cardiaci.

- sunt o buna sursa de fibre, asa ca persoanele care isi doresc sa se ingrase sau sa isi fortifice musculatura si organismul nu ar trebui sa le ocoleasca.

- contin tiamina - vitamina care completeaza rezervele de energie, echilibreaza digestia si apetitul - si riboflavina, vitamina ce imbunatateste activitatea metabolica.

- ajuta la tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsiva.

- repara gaurile microscopice din vasele de sange si capilare si imbunatatesc elasticitatea acestora.

- cura de castane este recomandata in cazul depresilor.

Pentru uzul intern, se folosesc fructele proaspete de castan, care se consuma coapte, fierte, sub forma de piure si in diverse combinatii. Acestea sunt excelente ca aliment, avand proprietati stomahice, bacteriostatice, antianemice si remineralizante. Castanele comestibile sunt recomandate persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor datorita bogatiei lor de minerale si vitamine (putin degradabile in procesul prepararii). 

Piureul din castane este unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat. Datorita aportului imens de vitamine si minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic, fiind perfect pentru persoanele aflate in convalenscenta, in crestere, pentru sportivi, copii si batrani sau pentru cei care sufera de anemie sau astenie.

Pentru utilizari externe, sunt foarte eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).

In cazul degeraturilor sau durerilor reumatice care se agraveaza la frig, se fierb cinci maini de castane cu trei litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicarea dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la completa vindecare.

In cosmetica este folosita masca din castane si miere pentru toate tipurile de ten, datorita proprietatilor antiinflamatoare, de reducere a fragilitatii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiatii UV. De asemenea, aceasta masca protejeaza acidul hialuronic din piele si normalizeaza secretia glandelor sebacee.

Rezultatele sunt vizibile mai ales in intarzierea procesului general de imbatranire a pielii si in revitalizarea pielii uscate, careia ii reda supletea si catifelarea. Masca se tine pe fata timp de 30 de minute, dupa care se indeparteaza cu apa calduta. 

Sursa: 1, 2, 3

10 octombrie 2012

Porumbelele si măceşele




Porumbelele sunt fructele porumbarului (Prunus spinosa L.), arbust spinos foarte raspandit in flora spontana, in zonele de campie si coline.

Prumbelele sunt drupe mici, sferice, negricioase, cu pruina (bruma) albastra, groasa. Ele au pulpa aderenta la sambure, verde, acida si pronuntat astringenta; de aceea nu pot fi consumate proaspete decat la supracoacere si in cantitate foarte mica; se recolteaza foarte tarziu, in noiembrie, dupa caderea brumei, care duce la scaderea astringentei.

La coacerea deplina, porumbele contin apa (circa 86 %), zaharuri (6-8 %), acizi ( cca 2 %), substante tanante, proteine, celuloza, polifenoli, antociani, elemente minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru, sodiu s.a.), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, C. s.a. Dintre fructe, porumbele sunt cele mai bogate in tanin. Valoarea lor energetica este de circa 56 kcal la 100 g.

In scopuri terapeutice se folosesc fructele si florile de porumbar, ambele avand efect astringent (antidiareic), diuretic, depurativ, tonifiant, antiseptic si sedativ (in bolile cardiovasculare). Totodata, fructe (sub forma de decoct) si florile de porumbar (sub forma de infuzie) contribuie la eliminarea (dezintegrarea) acidului uric din sange.

Decoctul de fructe de porumbar, o ligurita de fructe la 250 ml apa, se fierbe 20 de minute; se beau 2-3 cani pe zi; are efect antidiareic si detoxifiant; se foloseste la tratarea diareei, gutei, tusei convulsive, bronsitei cronice, hipertensiunii artreriale, cardiopatiei ischemice, dischineziei biliare, artritismului, uremiei, intoxicatiilor etc.

Mustul din fructe de porumbar se foloseste pentru oprirea scurgerii de sange din nas (epistaxis).

Florile de porumbar se recolteaza la inceputul infloriririi, deorece mai tarziu petalele se scutura cu usurinta. Intrucat sunt asezate solitar (cate una) pe ramuri, se recolteaza floare cu floare. Florile uscate sunt slab mirositoare si au gust dulceag-astringent.

Infuzia din flori de porumbar, o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita, are ca efect detoxifiant (depurativ), diuretic si sedativ; se beau 2-3 cani pe zi; combate aceleasi boli ca si decoctul din fructe.

Măceşele


Utilizate inca din Antichitate, macesele au fost deosebit de apreciate pentru bogatia de vitamine pe care o contin. Macesul este cunoscut in popor sub numele de trandafir-salbatic, rug, cacadar, ruja, rasura. Denumirea stiintifica este de “Rosa canina” si vine de la o utilizare medicinala. Cuvantul “canina” inseamna in latina “cainesc”, iar macesele se considera a fi un bun remediu contra turbarii.

Macesul este un arbust intalnit in Europa, in nord-vestul Africii si in vestul Asiei. Acest arbust numit maces creste in zone insorite, la marginea padurilor, in pasuni, fanete, pe marginea drumurilor si a cailor ferate. Arbustul maces are o inaltime cuprinsa intre 1 si 5 m, cu o tulpina acoperita de tepi mici si ascutiti, cu frunze penate, cu flori roz pal, albe sau roz inchis. Florile au 5 petale si au un diametru de 4-6 cm.

Fructele macesului se numesc macese, au culoarea rosu sau portocaliu inchis si au o forma elipsoidala. Fructele de maces sunt folosite in scopuri medicinale. Cand macesele au culoarea rosu-inchis, se pot recolta incepand din luna august, pana la caderea brumei.

Compozitia fructelor de maces

Fructele de maces sunt foarte bogate in vitamina C – contin peste 2.000 mg la 100 g de grame de fructe. In ceea ce priveste vitamina C, macesele intrec citricele, intrec ciresele, visinele, piersicele, caisele, merele, prunele si pepenii. La continutul in vitamina A, macesele nu au egal. Fructele macesului mai contin si vitaminele B1, B2, P, K, E si acid nicotinic, malic, citric. Fructele macesului de munte (“Rosa pendulina“) au un continut mult mai mare in vitamina C.

Modalitati de preparare

Macesul este un mare rezervor de vitamine pentru organismul uman. Datorita continutului bogat in vitamine, din fructele de maces se pregatesc dulceturi, gemuri, siropuri, ceaiuri si vin. Se recomanda ca la prepararea gemurilor si siropurilor sa se foloseasca vase inoxidabile (smaltuite), pentru ca metalele descompun vitamina C.

Fructele de maces se pot consuma si sub forma de decoct – se introduc in apa, cand apa incepe sa clocoteasca (asta pentru a nu se pierde vitamina C) si se fierb 10 minute.

Ceaiul de macese este indicat in:
  • tratarea bronsitei cronice
  • afectiunile ficatului (maresc secretia biliara)
  • afectiunile rinichilor si ale vezicii urinare
  • avitaminoze
  • palpitatii si in tulburari de circulatie periferic
  • tratarea intoxicatiilor
  • reducerea febrei
  • tratarea diareei
  • eliminarea viermilor intestinali.
Viermii intestinali pot fi eliminati cu ajutorul fructelor de maces in felul urmator: fructele se curata de seminte si de perisori si se transforma in pulbere, apoi se amesteca cu miere de albine.

Macesele se recomanda tuturor si in primul rand convalescentilor.

Sursa: 1, 2

07 octombrie 2012

Gutuile



Bogate in vitaminele B, C, E, in potasiu, calciu, magneziu, fier, gutuile sunt unele dintre cele mai aromate roade ale toamnei. Cu 63 de calorii/100 g, gutuile asigura succesul in curele de slabire. Nutritionistii recomanda persoanelor care vor sa slabeasca sa manance doua-trei gutui zilnic. Au putine calorii. Sunt insa foarte bogate in fibre alimentare, care impiedica asimilarea grasimilor. De asemenea, au proprietati diuretice si depurative, de aceea stimuleaza eliminarea toxinelor si a kilogramelor in plus. In acelasi scop poate fi folosit sucul din gutui proaspete.

In caz de anemie si pentru fortificarea organismului este recomandata tinctura de gutui: 50 g de gutuie proaspata se pun an 50 ml de alcool alimentar, se acopera vasul si se tine antr-un loc intunecos timp de o saptamana; se iau cate 15 picaturi, de 3 ori/zi. Tot pentru anemie, se recomanda consumarea, zilnic, a unei gutui crude sau fierte. De asemenea, pentru combaterea lipsei poftei de mancare, a slabiciunii de dupa o boala grea, bolnavului i se recomanda sa manance, o data pe zi, cate o jumatate de gutuie proaspata (poate fi consumata si cu miere).

Calmeaza tusea
In afara de fruct in sine, recunoscut pentru proprietatile sale emoliente, infuzia de frunze este foarte buna pentru calmarea crizelor de tuse. In plus, decoctul de gutui este un adjuvant in tratarea tuberculozei pulmonare.

Distruge celulele canceroase
Senzatia de greata si greutate in stomac dimineata trece cu o jumatate de gutuie mancata pe stomacul gol. Pentru hemoroizi, se consuma dimineata si seara cate o gutuie cu tot cu coaja, rasa si amestecata cu miere. Are efecte usor laxative, astringente (opreste sangerarile) si antiinflamatoare.

Tonifica ficatul
Bolnavii de hepatita sau cei aflati in convalescenta dupa aceasta boala trebuie sa introduca in alimentatia lor gutuia. Are proprietati tonifiante si emoliente si ajuta la regenerarea celulei hepatice. Ideal ar fi sa se faca o cura cat mai lunga cu aceste fructe, pe toata perioada cand pot fi gasite in piata. Cura nu numai ca imbunatateste activitatea hepatica, dar are si efecte de stimulare a sistemului imunitar, foarte binevenite inainte de instalarea iernii.

Ajuta la slabire
Nutriţioniştii recomandă persoanelor care vor să slăbească să mănânce două-trei gutui zilnic. Au puţine calorii. Sunt însă foarte bogate în fibre alimentare, care împiedică asimilarea grăsimilor.

Elimina toxinele
Au proprietăţi diuretice şi depurative, de aceea stimulează eliminarea toxinelor şi a kilogramelor în plus. În acelaşi scop poate fi folosit sucul din gutui proaspete. Prin bogăţia de vitamine şi minerale, sucul de gutui este recomandat de asemenea cardiacilor, anemicilor. Pentru aceasta se bea cîte o jumătate de pahar de suc proaspăt stors înainte de masă.

Stimuleaza digestia
Cunoscuta din timpuri stravechi ca un prieten al stomacului si al intestinelor, gutuia favorizeaza digestia si reduce aciditatea gastrica. In plus, datorita proprietatilor astringente si a taninurilor pe care le contine, o puteti folosi in caz de extrema urgenta pentru tratarea diareei si a enterocolitei, dar si pentru a impiedica formarea gazelor in intestin. Stomacul mai lenes va fi pus la munca de cateva feliute de gutuie mancate dupa fiecare masa copioasa.

Impotriva intoxicatiilor medicamentoase
In cazul muscaturilor de insecte, se pune pe rana o bucata de panza inmuiata in suc de gutuie; compresa inlatura otrava si contribuie la vindecarea rapida a ranii. In cazul intoxicatiilor alimentare, cu alcool sau medicamente, pentru eliminarea toxinelor din organism, sant recomandate gutuile proaspete (din soiuri acrisoare) sau consumarea a 2-3 pahare de ceai verde cu dulceata de gutui.

Antiinflamatoare si dezinfectante pentru piele si ochi
In cazul arsurilor si ranilor cu puroi, se folosesc pentru comprese decoct din seminte de gutuie sau tinctura din seminte (an proportia 1:20); tinctura are proprietati calmante si dezinfectante. In cazul pielii inflamate, al cosurilor, an fiecare dimineata si seara se spala fata cu o infuzie de seminte de gutuie sau cu o jumatate de gutuie proaspata. In cazurile de conjunctivita, blefarita se pregateste un decoct din seminte de gutuie (an proportie de 1:10), se lasa sa se raceasca, apoi se pun comprese pe ochi, timp de 3-5 minute, ca mijloc antiinflamator.

Gutuile elimina plutoniul din organism
In cazul radiatiilor, pentru eliminarea din organism cat mai repede a plutoniului, este foarte important sa va folositi de fierul din gutuie, care este foarte usor asimilabil: gutuile se dau pe razatoare, se amesteca cu zahar (an proportia 1:2) sau miere de albine si se pun la foc mic pana se dizolva zaharul; se ia de 3 ori/zi cate o lingura. Remediul se pastreaza la rece.

Alte proprietati In hipertensiunea arteriala, se pun la macerat frunze proaspete sau uscate de gutuie in alcool alimentar (100 g frunze la 20 ml alcool); se iau de 2 ori/zi cate 20-30 de picaturi. Celor care sufera de afectiuni ale sistemului cardiovascular si excretor li se recomanda consumarea gutuilor crude, ca mijloc diuretic. In cistita, este indicat sucul de gutuie (50-100 ml/zi) ca mijloc diuretic si dezinfectant. Hemoragiile uterine pot fi ameliorate luand cate un pahar de decoct de gutui uscate, de 2-3 ori/zi.In caz de depresie, dupa fiecare masa se consuma cate o jumatate de gutuie oparita in miere fierbinte sau cate o lingura de dulceata de gutui. De asemenea, 1-2 fructe se pun pe masa an camera unde doarme bolnavul. Substantele eterice care se gasesc an gutuie au proprietati antidepresive.

In cosmetica

• In mentinerea frumusetii si sanatatii parului. inca din antichitate se cunostea valoarea terapeutica a semintelor de gutui in tratarea parului fragil, cu fire foarte subtiri, sau a celui prea gras. Deaseamenea, semintele reprezinta un remediu pentru indepartarea matretii si a seboreii.

Cel mai eficient remediu este gelul de gutui. O lingura de seminte de gutui la un sfert de litru de apa: dupa ce au fiert timp de 15 minute, cand compozitia primeste un aspect gelatinos, se va filtra si, dupa ce s-a racit, se aplica pe pielea capului.

Utilizarea regulata a acestu extract vegetal va imbunatati sanatatea pielii capului. Parul nu se va mai spala atat de des si nu se va mai ingasa atat de rapid. Iritabilitatea pielii capului se va reduce, la fel ca si aparitia matretii.

• Evitarea aparitiei ridurilor: macinate sub forma de pulbere, semintele de gutui reprezinta un remediu sigur, prea neglijat pana acum, ce poate fi preparat in casa.

• Un excelent remediu il reprezinta maceratul cojilor de gutui in putin rachiu tare (lasate 15 zile) in caz de piele aspra sau pentru caratirea petelor de pe fata. Se aplica  de doua ori pe sapamana, pe pielea bine curatata.

• Semintele de gutui, macerate la rece ofera o lotiune eficienta pentru tenul obosit sau usor iritat.

• Pentru eliminarea iritatiilor frecvente ale fetei (in spcial cosurile) se va spala fata in fiecare dimineata si seara cu infuzia de seminte de gutui sau cu o jumatate de gutuie proaspata.

Sursa: 1, 2, 3, 4

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare