Oţetul alimentar

Otetul alimentar din lemn este un dezechilibrant al organismului, imediat dupa carne si zahar. Considerat in mod fals de catre unii drept "indispensabil", starneste o furtuna de tulburari: iritatii, corodari, arsuri, predispune la ulcer, astm, carii dentare, osteoporoza, calculi renali. Daca atinge pentru scurt timp pielea, el provoaca mancarimi, usturimi si disconfort. Vaporii de otet de lemn inrosesc ochii si ingreuneaza respiratia. Sa ne imaginam mai departe cum se comporta acest agresiv "aliment" odata patruns in corp.

Otetul de lemn irita mucoasa bucala si apoape ca agreseaza mucoasa intestinala si stomacala; in cele din urma el provoaca, printre altele, acidoza sangelui. Desi este un acid organic, prin faptul ca nu contine deloc enzime, otetul din lemn este un produs mort. 

Otetul alimentar contine o singura componenta - acid acetic, iar pentru toate ravagiile si tulburarile din organism, el singur este in mare parte raspunzator. La fel precum zaharul, acidul acetic trebuie sa fie in final metabolizat. De la natura a fost in mod firesc ca alimentele binefacatoare sa contina un sumum de substante care sa se echilibreze si sa se potenteze reciproc, pentru ca sa alimenteze organismul cu principii vitale, nu sa-i fure energie. Adeseori, tocmai aceasta lege minunata a Naturii o incalca sistematic oamenii, cu sau fara stiinta. 

In multe situatii chiar chimistii care sunt producatorii acestor asa-zise "alimente" nu cunosc aproape deloc raul imens pe care ni-l fac. 

Inlocuitori naturali ai otetului din lemn care au totodata valoare terapeutica:

Pentru a inlocui definitiv otetul din lemn care este atat de nociv, se recomanda produse naturale care pot fi realizate cu usurinta in gospodarie.

1. Sucul de agurida (struguri necopti) este un condiment acru, natural si are insusiri diuretice marcante, combate obezitatea, iar amestecat cu apa ne pune la dispozitie o bautura revigoranta, mai ales daca este luata dimineata, pe stomacul gol.

2. Otetul natural aromatic se foloseste, cu precadere, la salate si sosuri. Mod de preparare: o lingurita de sare si trei lingurite de miere naturala se dizolva cu putina apa rece si apoi cu un litru de suc natural de lamaie. Aceasta compozitie, la temperatura camerei, se toarna peste ierburi aromate: o ramurica de tarhon verde, o lingurita coriandru pisat, 2-3 frunze de dafin maruntite, 4 - 5 frunze de busuioc verde, 2 - 3 frunze de salvie in stare proaspata si o jumatate de piper pisat. Se agita zilnic. Dupa 14 zile de macerare, se strecoara si se inchide ermetic.

O alta reteta ar fi aceea care cuprinde in compozitie alte ierburi aromate: o mana de tarhon verde, o mana de marar verde, 2 - 3 frunze de salvie, 2 - 3 frunze busuioc verde si o lingurita de chimen pisat.

3. Otetul de trandafir se obtine, in mod similar, diferite fiind, evident, aromatizantele sunt: o mana de petale de trandafiri rosii, puternic mirositori, 5-6 boabe de ienupar zdrobite, 2-3 frunze de salvie proaspete si o ramurica de cimbru sau cimbrisor. Este un otet aromat, pentru salate, cu un parfum de o savoare deosebita.

4. Otetul din miere si mere se foloseste pentru salate, sosuri, ciorbe. Se prepara astfel: 300 grame de miere se dizolva complet in putina apa rece, apoi se amesteca bine cu 1 litru rachiu de pruna sau votca de 40 grade si la acestea se mai adauga 7 litri de suc de mere proaspat. Borcanul se acopera cu tifon dublu si se tine 45 - 60 de zile, pana la otetire. Se amesteca zilnic.

O alta reteta pe care am gasit-o este: sucul obtinut de la 4 kg de mere se amesteca cu 4 litri apa calda si cu 40 gr. drojdie de bere, lasand compozitia sa se macereze timp de 14 zile, intr-un vas acoperit cu tifon. Dupa aceasta perioada se strecoara, se amesteca cu 400 gr. miere, se acopera vasul cu un tifon si se lasa pana se oteteste.