Cronobiologia

Cronobiologia studiază ritmurile circadiene (termen preluat din latină, de la circa - aproximativ şi diem - zi). Aceste ritmuri definesc schimbările fizice, mentale şi comportamentale din corp, care urmează un ciclu de 24 de ore.

Responsabile de schimbări sunt ceasurile biologice, grupuri de molecule în interacţiune, din plămâni, ficat, pancreas, splină, piele, esofag şi timus. Orologiile mici sunt sincronizate de un "ceas de control" din creier - un grup de celule nervoase din vecinătatea zonei unde nervii optici se încrucişează.

În funcţie de lumina primită de ochi, ceasul de control poate hotărî sporirea cantităţii de melatonină, hormonul somnolenţei. Tot în funcţie de oră se activează şi secreţia hormonului fericirii, care oferă o stare de spirit bună. Chiar şi secreţia de testosteron are ora sa, 9.00 dimineaţa.

6:45 are loc cea mai rapidă creştere a presiunii sângelui, iar corpul se pregăteşte pentru trezire. 

7:00 nivelul de cortizol, hormonul care răspunde la stres, este cel mai ridicat. Nutriţioniştii recomandă să începem ziua cu câteva pahare de apă sau ceai neîndulcit, însoţite de un mic dejun bogat, dar sănătos.

9.00-10.00 corpul începe să producă hormoni sexuali, aşa că este un moment potrivit pentru o partidă de sex. Nivelul de serotonină, zis şi "hormon al fericirii", atinge nivelul maxim, aşa că vei avea o stare de spirit bună. Poţi miza pe asta când îţi rogi partenerul să te ajute sau poţi citi la această oră facturile de peste zi.    

10:00-12:00 creierul e foarte receptiv. E timpul potrivit pentru a învăţa, a lucra la un proiect, dar şi pentru a lua decizii. De asemenea, corpul tău începe să ardă grăsimi mai rapid, iar tu l-ai putea ajuta cu puţină mişcare.

12:00 secretia de adrenalina scade, iar la ora 13:00 este numai buna pentru un pui de somn (nu mai mult de o ora). Nivelul de atentie este foarte scazut, iar dispozitia la activitatea fizica scade.

15:00-16:00 corpul se afla la parametri buni pentru mişcare, este vremea pentru activităţi ce necesită efort fizic.

17:00-18:00, chiar până spre ora 19:00, activitatea creierului atinge un nou vârf. Perioada este una fastă pentru simţuri ca gustul şi mirosul, care sunt foarte fine. Vei aprecia un vin şi o mâncare la adevărata lor valoare. Este şi perioada în care unghiile şi părul cresc cel mai rapid. Corpul este foarte tolerant la administrarea de medicamente, iar porii pielii sunt deschişi larg. E un bun moment pentru tratamente cosmetice, de exemplu. Seara, riscul de atac de cord e mai scăzut faţă de dimineaţă. În zori, presiunea sângelui e mare, în timp ce vasele de sânge sunt groase şi rigide, iar sângele - dens.

20:00 ficatul atinge un maxim si funcţionează la parametri înalţi. Aşa că, dacă aveţi obiceiul de a consuma alcool seara (deşi medicii nu recomandă), intervalul 20:00-21:00 este cel potrivit. Temperatura corpului şi metabolismul scad. Hormonul somnului, melatonina, invadează corpul, care resimte o mare nevoie de odihnă.

Dupa 21:00, ficatul funcţionează din ce în ce mai slab, acesta fiind şi motivul pentru care mesele târzii sunt de evitat.

22:00-24:00 sunt produsi mari cantităţi de hormon al creşterii. Intervalul ar trebui să-i găsească dormind pe cei mici, dar şi pe adulţi. Sunt secretaţi hormoni care ajută la înnoirea celulelor şi la recuperarea după oboseală. Temperatura corpului scade, la fel şi activitatea cardiacă. Seara e vremea medicamentelor. Însă, dacă vreţi să preveniţi un atac de cord, luaţi pastilele de tensiune şi colesterol la ora 22:00. Folosiţi aţa dentară, deoarece bolile de gingii sunt deseori pe lista "vinovaţilor" pentru un atac de cord.

2:00 avem cel mai profund somn, aşa că nu este bine să pierdem acest moment la televizor, de exemplu. Când eşti în tură de noapte, acesta este momentul în care somnul te "tentează" cel mai mult.

4:30 corpul înregistrează cea mai scăzută temperatură. Dacă vă aflaţi la volan, sunteţi foarte expus accidentelor. Spre exemplu, să luăm persoanele cu hipotermie (temperatura corpului sub 35 de grade). În cazul lor, la această oră, temperatura e chiar mai joasă, fiind asociată, printre altele, cu oboseala, durerile de cap, concentrarea scăzută şi atacurile de panică.

E bine de ştiut că, atunci când schimbaţi fusul orar, corpul se adaptează abia după câteva zile. În primele zile de după schimbarea orei, ritmurile circadiene funcționează încă după ora veche. Organismul nu este un ceas pe care omul să-l poate da cu ușurință înainte și înapoi.

Sursa: greatnews.ro