Telina

Este uimitor de cata popularitate se bucura legumele exotice in defavoarea unor legume precum telina, legume cu traditie in bucataria romaneasca. Ignorand proprietatile culinare si medicinale ale acestei legume, nu putini sunt cei care o catalogheaza drept lipsita de importanta pentru sanatatea cea de zi cu zi. In antichitate insa, telina era considerata o planta sfanta, fiind cunoscuta de catre romani ca o planta cu deosebite insusiri medicale si de vechii chinezi ca o planta harazita sa mentina agerimea spiritului si tineretea spiritului. Astazi, telina este intrebuintata atat in medicina, cat si in bucatarie.

De la telina se consuma cu precadere radacina, frunzele, tulpina si ocazional semintele. Radacina de telina reprezinta o sursa pretioasa de acid folic, fiind recomandata consumarea legumei in stare cruda de femeile care doresc sa ramana insarcinate. Telina are un efect pozitiv si asupra dereglarilor hormonale, ajutand la combaterea sterilitatii feminine si la prevenirea impotentei masculine. Gratie continutului sau bogat de vitamine: A, B, C, K, PP si minerale Na, K, Ca, Mg, Fe, P, I, Mn, Cu, telina reprezinta o leguma indicata nu numai in alimentatia zilnica, pentru intarirea sistemului imunitar, dar si in perioadele de convalescenta, in anemii (telina contine o cantitate importanta de fier si magneziu, necesare in tratarea starilor de epuizare) sau in starile acute de surmenaj (telina contine substante ce reduc hormonii stresului).

Telina este un afrodiziac recunoscut. Romanii preparau vin din frunze de telina pentru sporirea potentei. Sucul din frunze de telina se bea zilnic, cate un pahar, in cure de trei - patru saptamani, ajutand la cresterea virilitatii, a potentei sexuale, tratand impotentele psihogene, rezultate din surmenaj fizic sau intelectual, dar si pe cele de origine vasculara sau endocrina.

Bogate in vitamina C, frunzele de telina pot fi folosite cu succes si extern in cazul degeraturilor sau al plagilor, accelerand ritmul de cicatrizare a pielii. Datorita proprietatilor sale depurative si diuretice, telina poate fi consumata cu incredere in salate, in timpul curelor de slabire inlesnind procesul de eliminare a toxinelor din organism si ajutand la digestie. 100 de grame de radacina de telina contin: Calorii 14, Proteine 0.7, Lipide 0.2, Carbohidrati 3, Fibre 1.6.

Telina este indicata de asemenea si in tratarea diverselor infectii urinare, in tratarea afectiunilor renale sau in combaterea gazelor intestinale. Uleiul volatil de telina se extrage din semintele plantei prin distilarea cu vapori de apa. Uleiul de telina stimuleaza pofta de mancare si are un efect de purificare asupra sangelui, actionand pozitiv si asupra tractului urinar.

Telina contine anumite substante care dilata vasele de sange. Infuzia de telina se recomanda adesea persoanelor care sufera de hipertensiune arteriala.

Pentru ca este un bun drenor pulmonar si un excelent calmant al tusei, se recomanda consumul de telina in timpul racelilor sau al gripelor, sub forma de ceai, tinctura sau in salate alaturi de alte ingrediente.

Tinctura de telina se poate prepara in casa foarte simplu si se foloseste timp de doi ani. Intr-o jumatate de litru de alcool de 40 de grade se pune la macerat o radacina de telina de marime medie, tocata marunt sau eventual data prin masina de tocat carne. Dupa opt - zece zile se filtreaza amestecul obtinut.

Din acest amestec se beau cate doua lingurite pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Cura cu tinctura de telina dureaza 10 zile, cu pauza de 10 zile, dupa care se reia.

Extern, frunzele de telina oparite se pun pe articulatiile dureroase, sub forma de cataplasme, cu efecte benefice deosebite in mai multe tipuri de artroza.

Sursa: 1, 2