27 martie 2013

Seminţele de cânepă



Seminţele de cânepă reprezintă unul dintre alimentele cele mai nutritive, datorită conţinutului ridicat de proteine, uleiului bogat în acizi graşi polinesaturaţi omega 6 şi omega 3 şi fibrelor insolubile. 

Reprezintă, de asemenea, o sursă bună a antioxidantului vitamina E sub formă de alfa-, beta-, gamma-, delta-tocoferol şi alfa-tocotrienol. În seminţele de cânepă avem şi multe minerale - potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu, fosfor -, dar şi microelemente: stronţiu, thorium, arsenic şi crom.

Acidul linoleic din familia omega 6 şi acidul alfa-linolenic din familia omega 3 se numesc acizii graşi esenţiali (AGE), care, asemenea vitaminelor, sunt vitali. Aceştia nu pot fi sintetizaţi de corpul uman, de aceea trebuie să-i obţinem din mâncare.

Uleiul de seminţe de cânepă este singurul ulei vegetal care conţine acizii graşi omega 6 şi omega 3 în raportul magic de 3:1, proporţia optimă pentru nevoile organismului uman.

Consumul periodic de ulei de cânepă poate avea efecte benefice. 

 Boli cardiovasculare. Uleiul de cânepă joacă un rol important în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular prin reducerea trigliceridelor şi a nivelului de colesterol.

Sănătatea pielii. Uleiul de cânepă furnizează acizii graşi necesari în menţinerea sănătăţii şi a flexibilităţii membranelor celulare, având, totodată, proprietăţi antivirale, antifungice şi antibacteriale. În plus, dă rezultate bune în tratarea afecţiunilor de tipul eczeme şi psoriazis.

Echilibrul sistemului nervos. Acizii graşi esenţiali sunt necesari pentru o structură sănătoasă a membranelor celulare, sunt vitali pentru scutul de mielină, învelişul celulelor nervoase. La copii, omega 3 şi omega 6 contribuie la dezvoltarea sănătoasă a creierului şi a funcţiilor cognitive. În plus, constituie un tratament adjuvant în cazul ADHD (hiperactivitate) sau a altor probleme comportamentale.

Echilibrul hormonal. Cânepa are singura sămânţă comestibilă care conţine acid gamma-linolenic (AGL), benefic în tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei. Datorită profilului acizilor graşi din cânepă, ea este o sursă valoroasă de AGL pentru consumul pe termen lung. În plus, clorofila conţinută este bogată în magneziu şi extrem de folositoare organismului.

● Proprietăţi de antiinflamator şi antiartritic. Acizii graşi omega 3 ajută la producerea seriilor prostaglandin 3 (PG3), substanţe antiinflamatoare care funcţionează asemenea hormonilor. Afecţiunile artritice sunt tratate cu succes pe termen lung prin contribuţia acizilor graşi obţinuţi din uleiul de cânepă, un exemplu fiind artrita reumatoidă.

● Întărirea sistemului imunitar. Acizii graşi esenţiali îmbunătăţesc funcţionarea sistemului imunitar, ajută la reglarea bacteriilor intestinale şi cresc energia celulară necesară la eliminarea toxinelor.

PROTEINELE DIN SEMINŢELE DE CÂNEPĂ
Din întreg regnul vegetal, seminţele de cânepă reprezintă singura sursă de proteine comestibile asimilate complet de organismul uman. 65% din conţinutul total de proteină din sămânţa de cânepă o constituie proteina globulară numită edestină, asemănătoare globulinei din plasma sanguină umană. Edestina, uşor de digerat, este secretul unui sistem imunitar sănătos, deoarece are abilitatea unică de a stimula producerea de anticorpi împotriva agenţilor invazivi. Fiind aproape lipsită de fosfor, ajută în afecţiunile renale.

Proteina din cânepă conţine cei 21 de aminoacizi binecunoscuţi, printre care cei opt aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce. Aceste proteine sunt considerate potenţiali alergeni întâlniţi la soia, lactate, ouă, arahide, spre deosebire de seminţele din cânepă, unde nu au fost semnalate reacţii de acest fel până acum. La seminţele de cânepă continuţul scăzut de oligozaharide protejează tractul digestiv, pe când la alte legume produc mici disconforturi, cum ar fi gazele intestinale.

Pentru orice dietă, seminţele de cânepă pot fi atât o sursă vegetală de acizi graşi, antioxidanţi, vi­tamine, minerale, fibre, clorofilă, cât şi o sursă completă, echilibrată şi lipsită de gluten pe baza aminoacizilor esenţiali.

FIBRELE DIN SEMINŢELE DE CÂNEPĂ
În proporţie de 92% insolubile, fibrele din seminţele de cânepă menţin sănătoasă flora intestinală, elimină constipaţia şi curăţă tractul digestiv.

ULEI DIN SEMINŢE DE CÂNEPĂ
Uleiul este obţinut prin presarea la rece a seminţelor de cânepă şi conţine 89% acizi graşi nesaturaţi, dintre care 18% omega 3 şi 55% omega 6. Se recomandă 1-2 linguri zilnic.
În salate de legume sau fructe, cât şi în preparatele pe bază de paste, orez, cartofi la cuptor sau legume la grătar. Se poate adăuga la preparatele calde înainte de consum, fără a se încinge.

Ulei din seminţe (15g)
● Valoare energetică 126 Kcal/527 KJ
● Proteină 0 g
● Glucide 0 g
● Total grăsimi 14 g, din care: Saturate 1.4 g / Nesaturate 12.5 g
● Acid oleic (18.1 omega-9) 1.7 g
● Acid linoleic (18.2 omega-6) 7.7 g
● Acid gama- linolenic GLA (18:3 omega-6) 0.5 g
● Acid alfa- linolenic LNA (18:3 omega-3) 2.5 g
● Acid stearidonic SDA (18:4 omega-3) 0.1 g
● Colesterol 0 mg
● Vitamina E 1.35 mg

CAPSULE CU ULEI DE CÂNEPĂ
Capsulele cu ulei de cânepă sunt obţinute prin încapsularea uleiului presat la rece în gelatină şi reprezintă varianta mai rapidă a uleiului pentru suplimentarea dietei cu acizii graşi esenţiali omega 6 şi omega 3. Se recomandă 2-4 capsule pe zi.

Conţinutul unei capsule
● Acizi graşi polinesaturaţi 890 mg
● Acid oleic (18:1 omega-9) 120 mg
● Acid linoleic (18:2 omega-6) 550 mg
● Acid gamma-linolenic GLA (18:3 omega-6) 33 mg
● Acid alfa- linolenic LNA (18:3 omega-3) 180 mg  
● Acid stearidonic SDA (18:4 omega-3) 7 mg
● Acizi graşi saturaţi 110 mg
● Vitamina E 10 mg


FIBRE DIN SEMINŢE PENTRU DETOXIFIERE 
Suplimentul pe bază de fibre din  seminţele de cânepă curăţă colonul de toxinele acumulate şi previne formarea de noi depuneri. Fibrele insolubile menţin sănătoasă flora intesti­nală, elimină consti­paţia şi curăţă tractul digestiv. Se recomandă în curele de detoxifiere, amestecate cu iaurt o lingură cu 30 minute înainte de micul dejun şi o lingură la 3-4 ore, după masa de prânz.

În cazul problemelor de constipaţie cronică se pot utiliza zilnic, o singură dată, dimineaţa, înaintea micului dejun.

Fibre din seminţe (100g)
● Valoare energetică 149,4 Kcal/ 625,51 KJ
● Proteină 19,55 g
● Grăsimi 5 g
● Saturate 0,5 g
● Nesaturate 4,5 g
● Glucide 65,5 g
● Total fibre 63,5 g
● Insolubile 58,4 g
● Solubile 5,1 g


Mai multe detalii pe jurnalul.ro

22 martie 2013

7 emoţii negative care ne distrug sănătatea



Emotiile negative fac parte din viata noastra insa, din pacate, pot avea efecte nedorite asupra propriului organism. Daca ne dorim o viata fericita, plina de pozitivitate si sanatate, trebuie sa scapam de cele 7 obiceiuri intunecate ale creierului omenesc.

1. Frica este una dintre emotiile negative ce ne poate face rau. Ca si alte emotii negative, frica are puterea de a ne otravi organismul. Acest lucru nu este spus in sens metaforic, fiind demonstrat stiintific – atunci cand ne este frica, plamanii, rinichii, intestinele si chiar pielea elimina substante ce ne pot intoxica organismul (au loc anumite procese chimice). Astfel, un atac acut de panica (experimentarea sentimentului de frica la cote intense), se poate dovedi chiar fatal pentru o persoana mai “slaba de inger”.

2. Grijile sunt, probabil, cel mai comun, dar si cel mai daunator pacat pe care il poate comite creierul nostru. Grijile au puterea sa ne consume usor, usor, atat psihic, cat si fizic, fiind extrem de distructive pentru fiinta umana ca intreg. De multe ori, grijile sunt un simptom de lasitate si intra in mintea noastra din cauza incapacitatii noastre de a ne controla asa cum trebuie viata. La fel, grijile pot fi si un indicator de egoism, lucru adesea negat de persoanele in cauza.

Oricine nu poate sa lase grijile deoparte se va simti fizic din ce in ce mai rau. Ele pot afecta organismul prin indigestie si un nivel de aciditate ridicat al stomacului sau alte probleme de ordin psihologic. Mai mult, aciditatea irita sistemul nervos si, in timp, poate cauza chiar depresie.

3. Regretele. In intreaga noastra viata este imposibil sa nu fim vinovati pentru o nereusita de-a noastra sau de-a unei persoane dragi. Problemele si situatiile cu care ne confruntam sunt de multe ori peste limitele noastre de intelegere si de aceea suntem supusi greselii.

Cand regretele ne ajung din urma trebuie sa ne recunoastem sentimentele negative, insa trebuie si sa realizam faptul ca suntem mai puternici decat credem. Natura ne-a creat imperfecti si, printre randurile de fericire si entuziasm se vor strecura, cand si cand, si sentimente din spectrul negativ precum frica, rusinea, ostilitatea sau vina.

4. Depresia nu afecteaza doar starea de spirit a unei persoane si perceptia ei generala pe care o are asupra vietii. Ea poate iesi la suprafata sub multe forme, inclusiv cea a problemelor de alimentatie, extrem de pregnante in ziua de astazi.

Pentru a redeveni o persoana completa si a scapa de depresia ce ne poate macina psihicul, trebuie sa avem curajul sa ne repudiem emotiile negative si sa fim receptivi la schimbare. Astfel, vom deveni mai constienti de propriile emotii si sentimente.

5. Mania (furia) este o emotie pe care o experimentam in mod natural. Totusi, atunci cand ea nu este controlata asa cum trebuie, ea poate avea consecinte devastatoare atat pentru persoana ce o resimte, cat si pentru orice alta persoana din jurul ei. Motivul principal pentru care mania devine atat de greu de controlat pentru majoritatea dintre noi este ca ea reprezinta o reactie aproape instinctiva asupra anumitor oameni, locuri ori situatii. Majoritatea dintre faptele sau vorbele noastre facute sau spuse la manie nu sunt procesate de constiinta, insemnand ca in momentele de furie reactionam instinctiv, impulsiv, fara sa ne gandim la alegerile noastre.

6. Auto-invinuirea. Daca suntem cu psihicul la pamant si ne auto-invinuim pentru anumite greseli, trebuie sa ne aducem aminte ca este aproape imposibil sa ne ducem viata pe pamant fara sa avem parte de dificultati sau situatii exceptionale. Sa ne auto-invinuim pentru nefericirea unei alte persoane, problemele celor din jur sau relatiile care nu au functionat este foarte suprasolicitant si nesanatos pentru propriul nostru organism.

Oamenii care se invinovatesc singuri pentru prea multe lucruri confunda influenta cu controlul. De exemplu, o mama isi poate influenta copilul atunci cand vine vorba de studiile sale, insa nu ii poate controla motivatia (sau lipsa acesteia). La fel, putem sa influentam starea de spirit a prietenilor nostri, insa nu o putem controla total, nefiind responsabili de trairile lor interioare.

7. Indiferenta reprezinta absenta dorintei de a ne interesa de un lucru/de a face un lucru.

A fi indiferent inseamna a realiza ca nu avem niciun interes - in momentul de fata sau poate chiar niciodata - fata de un lucru important pentru viata noastra si a celor dragi, fata de ceva ce ar fi trebuit sa devina prioritar pentru noi. Indiferenta, ignoranta, reprezinta o amanare a gandurilor noastre, fiind un substitut al cunoasterii. In timp ce indiferenta constanta ne poate intuneca viata si dezmembra relatiile cu persoanele din jur, constientizarea acesteia poate avea efecte daunatoare asupra psihicului uman si a increderii in propriile forte. Desi de multe ori avem impresia ca “ce nu stim nu ne poate rani”, a trai in ignoranta este un lucru distructiv pentru evolutia noastra ca persoana.

Sursa: garbo.ro

18 martie 2013

O minte sănătoasă la bătrâneţe


Daca doriti ca la batranete sa aveti o minte clara si sa nu fiti o povara pentru cei dragi, este bine sa tineti cont de sfaturile specialistilor. Iata cateva din metode, descoperite de cercetatori, pentru a opri declinul mintii:

Dansati. “Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata la orice varsta". “Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta. Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.

Mergeti la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.

Fiti activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.

Hidratati-va mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.

Radeti. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.

Dormiti suficient. Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!

Nu va mai uitati la TV. O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.

Folositi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.

Studiati o limba straina. Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.

Spalati-va bine pe dinti. O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.

Beti ceai verde. Beti cinci sau mai multe cani de ceai verde pe zi si castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.

12 martie 2013

Plantele medicinale



Am descoperit un site cu 300 de plante medicinale si afectiunile pe care le trateaza, plantelemedicinale.info, foarte util. Aici ai la indemana tratamente naturiste pentru orice boala si remedii naturiste cu plante medicinale asa cum au fost lasate in popor.

Multe dintre medicamentele moderne sunt produse indirect, de la plante medicinale, un exemplu bun este aspirina. Plantele sunt folosite în mod direct sub formă de medicamente, de o mulțime de culturi din întreaga lume – de exemplu în cultura chineză sau medicina indiană.

Multe plante folosite pentru consum au efecte terapeutice, de exemplu, usturoiul. Plante medicinale sunt resurse de noi medicamente. Se estimează că sunt mai mult de 250.000 de specii de plante și flori.

Proprietăţile terapeutice ale plantelor medicinale sunt condiţionate de prezenţa în acestea de substanţe active, cum ar fi alcaloizi, flavonoide, glicozide, vitamine, taninuri şi compuşi precum cumarina, care afectează fiziologic organele la oameni şi animale sau care sunt biologic active în ceea ce priveşte agenţii cauzatori de diverse boli.

Studii științifice sponsorizate de companii farmaceutice au adus dovezi clare ce demonstrează faptul că plantele produc substanțe chimice puternice, care au capacitatea de a distruge bacterii, ciuperci și virusuri cu o rapiditate și ușurință incredibilă. Aceste substanțe chimice apar în mod natural și acționează ca mecanisme de apărare împotriva agenților patogeni invadatori.

Proprietățile lor terapeutice sunt folosite pentru tratarea unor numeroase boli, avantajul major fiind că plantele medicinale sunt 100% naturale.

În zilele noastre, suntem loviți din toate părțile de o mulțime de alimente nesănătoase, iar sistemul imunitar este din ce în ce mai slăbit. De aceea, uzul plantelor medicinale poate reprezenta cea mai bună soluție

Astazi, produsele pe bază de plante medicinale simbolizează siguranță, în contrast cu produsele sintetice ale epocii moderne.

Fitoterapia utilizeaza ca mijloace de tratament plantele medicinale. Unele traditii de scoli de fitoterapie folosesc plantele in intregime sau doar anumite parti ale acestor plante binefacatoare.

Una dintre condițiile necesare pentru succesul în medicina primara este disponibilitatea și utilizarea de medicamente adecvate. Plantele medicinale  au fost întotdeauna o sursă comună de medicamente, fie sub formă de preparate tradiţionale, fie în formă pură.

Sursa: plantelemedicinale.info

07 martie 2013

8 Martie - La multi ani tuturor femeilor



De ziua mamei

Abia s-arata palcuri de cocori
Nici n-a-nflorit gradina noastra inca…
Dar ghioceii albi, de sub ninsori,
I-am  adunat cu dragoste adanca.
Sa ti-I aduc in dar, de ziua ta;
Ne-nsemnat buchetul meu e poate,
Da-ntr-insul vei citi simtirea mea
                        Si gandurile cele mai curate!  de Victor Tulbure )


Mama

M-a crescut mama in poala
Din leagan si pan' la scoala.
Zile-ntregi si nopti la randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a invatat sa ganguresc,
Sa spun mama, sa zambesc,
M-a invatat apoi, prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a invatat ca sa nu mint,
M-a invatat sa nu m-alint.
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-as iubi o viata-ntreaga.
Pentru tot ce ai facut,
                           Pentru ca tu m-ai crescut.  ( de Nina Casian )






Primavara

Sub fereastra casei noastre
Vin si trec atatia pasi
Dar eu stiu cand trece mama
Mersul ei e mai gingas.

Cand ii suna glasul dulce
Eu un cantec il socot
Cand ma strange-n brate mama
Eu ma fac micut de tot.

Cerul e senin de-i parca
Floare de nu-ma-uita
Primavara-i mai frumoasa
 Cand zambeste mama mea.  
                    ( de Elena Dragos )




Picturi realizate de Elena Bissinger 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare