30 ianuarie 2013

Telina


Este uimitor de cata popularitate se bucura legumele exotice in defavoarea unor legume precum telina, legume cu traditie in bucataria romaneasca. Ignorand proprietatile culinare si medicinale ale acestei legume, nu putini sunt cei care o catalogheaza drept lipsita de importanta pentru sanatatea cea de zi cu zi. In antichitate insa, telina era considerata o planta sfanta, fiind cunoscuta de catre romani ca o planta cu deosebite insusiri medicale si de vechii chinezi ca o planta harazita sa mentina agerimea spiritului si tineretea spiritului. Astazi, telina este intrebuintata atat in medicina, cat si in bucatarie.

De la telina se consuma cu precadere radacina, frunzele, tulpina si ocazional semintele. Radacina de telina reprezinta o sursa pretioasa de acid folic, fiind recomandata consumarea legumei in stare cruda de femeile care doresc sa ramana insarcinate. Telina are un efect pozitiv si asupra dereglarilor hormonale, ajutand la combaterea sterilitatii feminine si la prevenirea impotentei masculine. Gratie continutului sau bogat de vitamine: A, B, C, K, PP si minerale Na, K, Ca, Mg, Fe, P, I, Mn, Cu, telina reprezinta o leguma indicata nu numai in alimentatia zilnica, pentru intarirea sistemului imunitar, dar si in perioadele de convalescenta, in anemii (telina contine o cantitate importanta de fier si magneziu, necesare in tratarea starilor de epuizare) sau in starile acute de surmenaj (telina contine substante ce reduc hormonii stresului).

Telina este un afrodiziac recunoscut. Romanii preparau vin din frunze de telina pentru sporirea potentei. Sucul din frunze de telina se bea zilnic, cate un pahar, in cure de trei - patru saptamani, ajutand la cresterea virilitatii, a potentei sexuale, tratand impotentele psihogene, rezultate din surmenaj fizic sau intelectual, dar si pe cele de origine vasculara sau endocrina.

Bogate in vitamina C, frunzele de telina pot fi folosite cu succes si extern in cazul degeraturilor sau al plagilor, accelerand ritmul de cicatrizare a pielii. Datorita proprietatilor sale depurative si diuretice, telina poate fi consumata cu incredere in salate, in timpul curelor de slabire inlesnind procesul de eliminare a toxinelor din organism si ajutand la digestie. 100 de grame de radacina de telina contin: Calorii 14, Proteine 0.7, Lipide 0.2, Carbohidrati 3, Fibre 1.6.

Telina este indicata de asemenea si in tratarea diverselor infectii urinare, in tratarea afectiunilor renale sau in combaterea gazelor intestinale. Uleiul volatil de telina se extrage din semintele plantei prin distilarea cu vapori de apa. Uleiul de telina stimuleaza pofta de mancare si are un efect de purificare asupra sangelui, actionand pozitiv si asupra tractului urinar.

Telina contine anumite substante care dilata vasele de sange. Infuzia de telina se recomanda adesea persoanelor care sufera de hipertensiune arteriala.

Pentru ca este un bun drenor pulmonar si un excelent calmant al tusei, se recomanda consumul de telina in timpul racelilor sau al gripelor, sub forma de ceai, tinctura sau in salate alaturi de alte ingrediente.

Tinctura de telina se poate prepara in casa foarte simplu si se foloseste timp de doi ani. Intr-o jumatate de litru de alcool de 40 de grade se pune la macerat o radacina de telina de marime medie, tocata marunt sau eventual data prin masina de tocat carne. Dupa opt - zece zile se filtreaza amestecul obtinut.

Din acest amestec se beau cate doua lingurite pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Cura cu tinctura de telina dureaza 10 zile, cu pauza de 10 zile, dupa care se reia.

Extern, frunzele de telina oparite se pun pe articulatiile dureroase, sub forma de cataplasme, cu efecte benefice deosebite in mai multe tipuri de artroza.

Sursa: 12

24 ianuarie 2013

Seminţele de chia



Salvia hispanica, cunoscuta si sub denumirea de Chia, este o specie inrudita cu menta. Originara din sudul si centrul Mexicului si Guatemala, chiar a fost culticata de azteci in epoca precolumbiana si era considerata atat de valoroasa, incat localnicii o dadeau ca tribut stapanilor.

Semintele de chia sunt foarte bogate in acizi grasi omega 3, mult mai mult decat semintele de in. Sunt atat de bogate in antioxidanti incat nu se deterioreaza si pot fi pastrate pentru perioade mai lungi de timp fara a deveni rancede. Daca semintele de in necesita a fi sparte inainte de a fi consumate pentru a fi digerate mai usor, semintele de chia nu necesita acest lucru pentru ca se digera foarte usor.

Au un procent ridicat de fibra, calciu, fosfor, magneziu, mangan, fier, zinc.

Daca o sa puneti o lingurita de seminte de chia intr-un pahar cu 30 ml apa veti obtine un gel. Cercetatorii afirma ca aceasta reactie are loc si in stomac, incetinind procesul prin care enzimele digestive descompun carbohidratii in zahar simplu.

Semintele de chia contin mai multe proteina decât cerealele si, spre deosebire de acestea, este o proteinã completã, ceea ce înseamnã cã aminoacizii esentiali se gãsesc într-un raport echilibrat.

Nu au nici o aroma ci capata gustul pe care doriti in functie de celelalte ingrediente ale produsului in care-l incorporati.

Sunt foarte bune pentru diabetici, atat prin indicele glicemic mic, cat si prin faptul ca imprima o digestie lenta.

Semintele de chia sunt bune si pentru cei care fac sport. Inainte de antrenament sau competitie sportiva in care aveti nevoie sa fiti hidratat, beti seminte de chia inmuiate in apa pentru ca hidrateaza bine organismul.

Prin continutul de Omega3 ajuta la scaderea colesterolului.

Incorporat in preparate va ofera pe langa nutrimentele mai sus enumerate stare de satietate, care dureaza datorita faptului ca se digera lent.

Semintele de chia pot folosite in: musli, salate, retete de torturi, prajituri si clatite, supe, sosuri, smoothie-uri.


Doua retete delicioase facute cu aceste seminte le gasiti pe blogul Ligiei Pop: ligiapop.com

16 ianuarie 2013

Terapia prin tango



În timp ce dansul este o formă populară de miscare, acum este dovedit medical ca dansul, si mai ales de tangoul argentinian, are efecte terapeutice.

"Terapia prin Tango" este termenul aplicat scopurilor terapeutice de dansului si devine o modalitate populara de a imbunatatii viata multor pacienti. Prin dans, nu numai corpul este vindecat, dar si mintea este stimulata, astfel putand ajuta persoanele care suferă de o gama larga de afectiuni, de la depresie, la fobii si la schizofrenie.

"Terapia prin Tango" a devenit recent o nouă formă de tratament pentru pacientii care suferă de boli neurologice, cum ar fi Parkinson si Alzheimer. Tratamentul anterior in cazul pacientilor cu Parkinson includea exercitii obisnuite, cum ar fi mersul pe jos, dar studiile efectuate de Departamentul de Kinetoterapie de la Washington University din Canada, arata că coordonarea in tango se dovedeste mai eficientă decât orice altă formă de exercitiu.

Găsirea echilibrului

"Am văzut că miscările din tango s-au dovedit utile în special în privinta echilibrului si mersului cu spatele", spune dr. Gammon Earhart, profesor asistent la Universitatea Washington si autor al studiului.

După ce a citit un studiu de Patricia McKinley, la o conferintă de Societatea pentru Neuroscience, care a declarat că tangoul imbunatateste mobilitatea la pacientii vârstnici, Earhart a vrut sa vada daca aceleasi rezultate ar putea fi obtinute si la pacientii cu boala Parkinson. Împreună cu Madeleine Hackney, o studenta doctorant si dansatoare profesionista, au efectuat o serie de teste pentru a compara tangoul cu alte dansuri mai cunoscute de canadieni ca valsul si trap Fox.

"Toate tratamentele au avut unele rezultate în comun, dar terapia cu tango întotdeauna s-au dovedit fie egală sau superioara celorlalte", a spus Earhart. Îmbunătătirea echilibrului si fluidizarea miscărilor au fost observate dupa mai putin de doua saptamani de practica.

Earhart consideră că există unele avantaje în dans, în general, dar că tangoul contine unele manevre specifice, care sunt deosebit de benefice pentru persoanele cu maladia Parkinson. Vindecarea ar putea consta în faptul că pacientul trebuie să fie în alertă maximă pentru a planifica pasii următori în timpul dansului. Coordonarea necesara pentru a dansa stimuleaza creierul astfel incat pacientul sa-si îmbunătăteasca echilibrul.

Imbratisarea vindecatoare

"Eu cred că este tangoul este benefic datorita apropierii. Prin îmbrătisarea strânsă cu partenerul, pacientii se simt în sigurantă si îndrăznesc să se miste mai mult", spune Marisa Maragliano, secretar la Sentimiento Tango, care a initiat prima conferintă internatională de terapie prin tango ce a avut loc în urmă cu două săptămâni in Rosario.

"Pacientii se simt protagonisti atunci când dansează si acest lucru imbunatateste respectul de sine. Apropierea de partener este vitala si îmbrătisarea în tango oferă o conexiune fizică", adaugă ea. Maragliano este o figura activa in scena terapiei prin tango si organizeaza mai multe clase cu pacientii care sufera de Parkinson si Alzheimer.

"Multi pacienti cu Alzheimer s-au izolat de societate si boala domină viata lor. Prin participarea la cursuri de dans, ei se pot bucura din nou de contactul fizic si pot socializa cu alti oameni", spune Maragliano. Pentru pacientii cu Alzheimer stimularea mintii este esentială pentru a combate deteriorarea totală a memoriei.

Pentru generatiile argentiniene mai în vârstă, tangoul declansează o multime de amintiri, explică Maragliano. Prin muzica, ei se intorc in timp, amintindu-si când au fost la milongi, dansand toata noaptea. "Când muzica incepe, ei recunosc instantaneu ritmul, si-si amintesc versurile si fredoneaza", spune ea. "Familiile imi povestesc despre cei dragi ca se întorc de la practica de tango si au multe de spus, ceea ce este neobisnuit pentru pacientii Alzheimer din cauza izolării si a lipsei de motivatie de a participa la orice activităti."

La Clinica de Memoria, 30 de pacienti sunt tratati pentru Alzheimer. Dr. Gerardo Tiezzi, director al clinicii, explică faptul că ei ajuta pacientii sa-si recastige identitatea printr-o serie de exercitii diferite, acum inclusiv prin tango.

"Înainte foloseam metode simple de tratament, cum ar fi exercitii fizice si de stimulare mentala prin intermediul muzicii. Dar am observat că pacientii isi amintesc în mod specific versuri de tango fără probleme si am decis să încerce să incorporeze tangoul ca o parte a exercitiului". El spune ca feedback-ul a fost pozitiv, iar pacientii declara ca dansul ii face sa se simta fericiti.

Ingredientul magic

"Terapia prin Tango" se ocupa cu modul în care oamenii se simt si contribuie la îmbunătătirea calitătii vietii lor", spune Earhart.

Întrebarea rămâne, cum se face că tangoul, cu cântece ale unor povesti de dragoste tragice si muzică lentă, acesta muzica melancolica a devenit terapie, si nu muzica disco, cu ritmuri mai vesele, versuri inspirate si costume colorate? De fapt, merengue si salsa sunt două alte dansuri dovedite a avea efecte medicale, dar Maragliano consideră că cheia se află în faptul că tangoul este unul dintre putinele dansurile în care partenerii sunt într-o pozitie de imbratisare, creând un contact de stimulare cu efecte de vindecare. Si cu singuranta...îmbrătisarea este cea care vindecă.

Sursa: suntsanatos.ro  

13 ianuarie 2013

Litchi



Exotice si rafinate, cu un gust dulce, litchi erau simbolul iubirii. Se spune ca in China, un print al dinastiei Tang a sedus-o pe imparateasa cu un cos cu litchi. Micile fructe rosii, de dimensiunea unor cirese mari, sunt de atunci simbolul iubirii. In China, litchi se conserva in sirop de zahar, dar azi le poti gasi proaspete, practic oriunde in lume.

Litchi au o coaja groasa care se desface usor. Supranumite “ciresele chinezesti”, litchi au un miez alb si dulce si un sambure care nu trebuie mancat, pentru ca este toxic. Un pom produce intre 100-200 kg fructe.

Sunt recomandate in perioada rece a anului pentru efectul lor anti-oboseala, fiind o sursa excelenta de energie, in conditiile in care au doar 60 de calorii in 100 de grame de fruct. Sunt foarte bogate in vitamina C, la un nivel similar celui din citrice si au capacitatea de a stimula reactia naturala a organismului in lupta cu infectiile tipice sezonului. Sunt bogate in vitamina B si au capacitatea de a reechilibra sistemul neuromuscular. Contribuie la intarirea sistemului osos si a dintilor, favorizeaza asimilarea fierului.

Litchi contine si riboflavina (vitamina B2), care joaca un rol crucial in metabolism si in formarea globulelor rosii, a mentinerii sanatatii pielii, a unghiilor si a parului. Fructul mai contine potasiu, fosfor, magneziu si calciu. Are efecte pozitive asupra glandelor, tumorilor, stomacului.

Sunt ideale pentru continutul crescut de vitamina B9 care ajuta la refacerea celulara. Medicina traditionala chineza recomanda litchi impotriva durerilor de cap. Pe langa atatea beneficii sunt si foarte bogate in fibre.Fructele bune au coaja roz spre rosu. Daca sunt foarte coapte coaja devine maro, dar miezul isi pastreaza si gustul si proprietatile. Pot fi pastrate la frigider cateva zile.

Sunt consumate ca atare sau fierte in sirop de zahar. Chinezii le folosesc in mancare, alaturi de carne si legume. Tot ei sunt cei care usuca litchi pe care le folosesc, ulterior, pentru a indulci ceaiul.

Sursa: dietetik.ro
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare