17 decembrie 2012

Alimente care favorizează starea de fericire



Ceea ce căutăm cu toţii este fericirea, iar în opinia unor cercetători unul dintre misterele stării de fericire rezidă şi în tainicele transformări ce survin în natură, mai precis, în modificările de natură fiziologică ce au loc în trupul nostru sub acţiunea feluritelor ingrediente ce sunt conţinute în alimentele şi plantele medicinale pe care le consumăm. Având în vedere că, în mare măsură, noi suntem ceea ce mâncăm, iată în cele ce urmează câteva alimente şi plante medicinale care ne pot ajuta să trezim şi să amplificăm în noi, pe o cale perfect naturală, buna dispoziţie, calmul, echilibrul psiho-emoţional şi în final chiar starea de fericire, pe care putem spune că o putem „gusta” astfel, aici şi acum. ( de instructor ayurveda Andrei Gămulea  )

Bananele

Dulci şi cu o consistenţă plăcută, bananele bine coapte sunt bogate în fibre, potasiu şi magneziu. Prin conţinutul lor, ele conduc rapid la instalarea unei stări psihice de bine, reduc şi fac să dispară stările depresive şi ajută astfel la menţinerea echilibrului emoţional. Savurate fie separat, fel într-o foarte gustoasă salată de fructe, bananele proaspete pot regla astfel nivelul de magneziu din corp, favorizând o rapidă recuperare după eforturi fizice sau mentale. Asocierea magneziului şi a potasiului în conţinutul bananelor, asigură un efect remarcabil de relaxare şi recuperare la nivelul celulelor nervoase. Aceasta conferă în plus o excelentă adaptabilitate binefăcătoare faţă de posibilele fluctuaţii emoţionale care pot să apară, conducând în final la dobândirea unui cât mai bun autocontrol emoţional.

Portocalele dulci

Există două categorii principale de portocale: cele dulci şi cele acre. Numărul soiurilor şi varietăţilor de portocale dulci este remarcabil. Portocalele dulci conţin inozitol, o substanţă care reglează nivelul de serotonină şi insulină. Tocmai de aceea, consumul regulat de portocale dulci atenuează fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajută la eliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Consumul constant de portocale dulci, poate de asemeni să ajute la reducerea grăsimilor excedentare şi a colesterolului, favorizând armonizarea trupească. În plus, portocalele dulci sunt o importantă sursă de vitamina C, doar un singur fruct de portocală oferind peste 150% din doza zilnică recomandată de vitamina C. În acest sens este cunoscut faptul că în situaţiile de stres, cantităţile mari de vitamina C sunt de mare ajutor, deoarece atunci atât consumul de noradrenalină, cât şi de adrenalină este mult mărit. Atât gustul, cât şi aroma portocalelor este deosebit de înviorătoare. Cercetări recente au arătat că până şi numai mirosul de portocală proaspătă poate reduce considerabil stările de anxietate, retrezind buna dispoziţie şi optimismul.

Piersicile

Originar din Tibet şi China, piersicul este cultivat de peste 200 de ani, pentru fructele sale dulci şi zemoase. Piersicile conţin substanţe antioxidante şi fibre. O cantitate de 150 de grame de piersici proaspete furnizează 8% din doza zilnică recomandată de fibre solubile, care reduc nivelul de colesterol din sânge. Acest efect este de regulă resimţit în mod subiectiv de către cel care savurează câteva piersici bine coapte, ca o senzaţie de reîmprospătare energetică, asemănătoare cu ceea ce simţim după o plimbare făcută în aer liber, printr-o pădure de munte. Piersicile mai conţin totodată şi potasiu, element care deloc întâmplător mai este numit „elementul mineral al tinereţii”, deoarece are un rol extrem de important în reglarea unui mare număr de procese chimice din organism.

Ananas

Mult mai rar folosite în forma lor naturală, fructele de ananas sunt o excelentă sursă de macronutrienţi. Doar 100 de grame de fruct de ananas proaspăt poate aduce 25% din doza zilnică recomandată de vitamina C, necesară unei persoane adulte. Reîmprospătător şi savuros, fructul de ananas este totodată şi un excelent activator al proceselor digestive. De asemenea, ananasul conţine bromelină, enzimă despre care se ştie că accelerează în special digestia proteinelor. Astfel că efectul final care poate fi resimţit după consumul unei porţii de aproape 200 de grame de ananas proaspăt este unul de considerabilă revigorare fizică şi psihică imediată.

Grapefruit

Fructul de grapefruit este bogat în acid folic (vitamina B9), care este crucial pentru distribuţia oxigenului către creier. Conform unui recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este mai scăzut la persoanele care suferă frecvent de stări depresive. Acidul folic (vitamina B9) contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Totodată, grapefruit-ul este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care mai este uneori sugestiv numită „hormonul fericirii”. Prin urmare, consumul chiar şi numai al unui singur fruct de grapefruit pe zi poate aduce o imediată stare de înseninare psihică. De altfel, unul dintre principalele efecte ale acidului folic (vitamina B9) este acela de menţinere a stării de echilibru psihic şi emoţional. Tocmai de aceea, un pahar de suc proaspăt de grapefruit, îndulcit cu miere, poate face să dispară aproape instantaneu stările psihice nefaste.

Dovleacul

Această legumă are un conţinut mare de zinc care, în opinia unor cercetători polonezi, menţine celulele nervoase în viaţă, eliminând stările sufleteşti apăsătoare. Acest oligoelement, zincul, este utilizat în transformarea acidului aminat triptofan în serotonină, care este pe drept cuvânt numit „hormonul fericirii”, iar unii cercetători susţin că este implicat şi în ceea ce putem numi „chimia secretă a dragostei “. Dovleacul copt este un veritabil deliciu gustativ, dacă este consumat cu miere şi cu plante aromate. Sau puteţi să curăţaţi dovleacul de coajă, să îl tăiaţi în bucăţi mici şi apoi el poate fi prăjit uşor, în ulei de măsline, adăugând felurite plante aromate cum sunt salvia, rozmarinul, busuiocul ori menta şi condimente (coriandru, fenicul, chimen, anason, scorţişoară sau vanilie). Zincul conţinut în dovleac este responsabil de stimularea papilelor gustative şi olfactive şi a receptorilor vederii. Astfel zincul prezent în dovleac ameliorează vederea, gustul şi mirosul.

Tocmai de aceea, pe măsură ce vom gusta şi vom savura aroma specifică a unui dovleac bine gătit, vom putea simţi cum atracţia faţă de strălucitorul dovleac va creşte „văzând cu ochii”.

Spanacul

Originar din Persia antică, spanacul are o istorie impresionantă. În secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis în China drept cadou. În secolul al XI-lea, a fost introdus în Spania de mauri, iar în Anglia era cunoscut ca „leguma spaniolă”. În secolul al XVI-lea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franţei. La sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, spanacul devenise deja celebru datorită personajului Popeye, creat de desenatorul E. C. Segar. Înrudit cu sfecla, spanacul conţine foarte mult acid folic, o vitamină din grupa B (vitamina B9), care este solubilă în apă şi care este foarte importantă pentru menţinerea echilibrului psihic. De altfel, chiar numele acestei vitamine – „acid folic” – provine de la cuvântul latinesc „folium”, care înseamnă frunză, deoarece acidul folic este prezent mai ales în legumele verzi, cum este spanacul. O porţie de spanac în fiecare zi este benefică pentru eliminarea stărilor depresive. În plus, spanacul s-a dovedit a fi un excelent neuroprotector. Consumul constant de spanac crud, sub formă de salată sau gătit conduce la îmbunătăţirea funcţiilor cerebrale.

Conopida

Conopida provine din Antalia şi cultivarea ei s-a răspândit în Europa începând cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legumă bogată în vitamina C. O alimentaţie săracă în această vitamină inhibă producţia de dopamină, aceasta fiind responsabilă de absorbţia fierului, care stimulează energia generală a organismului.

Dopamina intervine de asemenea şi asupra controlului stării generale de bine. Un studiu britanic recent a arătat că 100 g de conopidă crudă oferă organismului 70 mg de vitamina C, cantitate care este un excelent stimulator al bunei-dispoziţii. În plus, conopida conţine şi o considerabilă cantitate de acid folic (vitamina B9), motiv pentru care dacă vom consuma seara, înainte de culcare o porţie de conopidă crudă, cu adaos de smântână şi împreună cu unele alimente crocante, cum sunt fulgii de porumb, putem beneficia după aceea de o profundă stare de calm, care ne va asigura în noaptea care urmează un somn liniştit şi odihnitor.

Ciupercile

Culturile orientale au folosit ciupercile atât în scop alimentar, cât şi terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bună sursă de vitamina B2 (riboflavina) şi vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este implicată într-un mare număr de reacţii producătoare de energie. Tocmai de aceea, o mâncare de ciuperci este atât de mult apreciată pentru efectul regenerator care survine. Pe de altă parte, un deficit de niacină (vitamina B3) poate cauza apariţia şi instalarea stărilor depresive. Când nivelul de niacină este scăzut, trupul fabrică vitamina B3 din triptofan, rămânând astfel disponibilă o cantitate mult mai mică de convertit în serotonină. Această reacţie nu este favorabilă pentru menţinerea bunei dispoziţii şi a echilibrului nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat conţinut de niacină (vitamina B3), folosirea lor în alimentaţie se dovedeşte a fi foarte utilă. Ciupercile pot fi preparate cu ulei de măsline şi apoi fripte la grătar. Însă unele dintre ele, cum sunt de exemplu ciupercile champignon, pot fi consumate chiar şi crude, în salate.

Avocado

Fructul de avocado este cunoscut şi folosit în alimentaţie de peste 7000 de ani. Incaşii şi aztecii îl apreciau pentru textura sa moale şi pentru efectele binefăcătoare multiple pe care le are. Fructul de avocado conţine potasiu, folaţi, carotenoizi şi vitamina B6 (piridoxină). O cană de fruct de avocado, tăiat bucăţi mici (146 grame) conţine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folaţi şi 0,41mg vitamina B6 (piridoxină). Astfel că fructul de avocado reprezintă o foarte bună sursă de potasiu, contribuind prin aceasta la combaterea stărilor de oboseală fizică şi la instalarea unei stări de calm general. Vitamina B6, prezentă în fructul de avocado, contribuie de asemenea la menţinerea echilibrului psihic şi psihosomatic. Ea intervine în procesele de decarboxilare, în urma cărora rezultă amine precursoare ale neurotransmiţătorilor (noradrenalină şi serotonină). Prin urmare, fie că este consumat simplu, ca atare, fie că este adăugat în salate de crudităţi, alături de roşii, ciuperci sau dovlecei, fructul de avocado este un veritabil „unt vegetal” binefăcător, care face rapid să dispară stările depresive, iritabilitatea, anxietatea sau stările de agitaţie mentală.

Morcovii

Cultivarea şi folosirea în alimentaţie a morcovilor datează de mii de ani. Morcovii sunt o excelentă sursă de beta-caroten, vitamina A şi vitamina C. În plus, un recent studiu britanic a făcut legătura între carenţa în vitamina B8 (biotină), care de asemenea se găseşte în morcovi şi stările depresive sau oboseală. Este cunoscut faptul că biotina (vitamina B8) are un rol cheie în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor şi de asemenea, că vitamina B8 contribuie la stimularea activităţii vitaminei C. Tocmai de aceea, consumul regulat de morcovi, fie sub formă de suc proaspăt consumat dimineaţa, fie adăugat în mâncărurile zilnice, poate contribui la menţinerea bunăstării noastre generale şi la asigurarea unui tonus psihic nealterat.

Beta-carotenul conţinut în morcovi este un foarte bun antioxidant, aceasta conferind morcovilor virtuţile regeneratoare, atât pentru cei tineri, cât şi pentru vârstnici. Aşadar, o cană de suc proaspăt de morcovi poate fi în orice moment o excelentă soluţie practică împotriva stărilor de oboseală.

Algele

Algele sunt nişte plante primitive, fotosintetizante, cu o alcătuire foarte simplă. Ele au fost folosite încă de acum 5000 de ani ca hrană pentru om, datorită proprietăţilor nutritive ridicate pe care le au. Algele sunt bogate în iodină, care este excelentă pentru a stabiliza tendinţele către fluctuaţie psihică, pentru a elimina stările depresive şi pentru a îmbunătăţi nivelul general de energie. Totodată algele favorizează concentrarea mentală şi starea de vigilenţă a atenţiei. Având un conţinut de peste 50% proteine, algele se folosesc la prepararea supelor şi ciorbelor şi mai ales a mâncărurilor cu orez şi a unei mari varietăţi de salate de crudităţi. În mod frecvent algele înlocuiesc unele legume în alimentaţia unui mare număr de oameni.


Nucile

Nucile sunt pe bună dreptate asociate cu efectele de îmbunătăţire a capacităţilor cerebrale. Deloc întâmplător, natura a făcut ca forma nucilor decojite să se asemene cu forma unor creiere miniaturale! Eficacitatea lor în această direcţie ţine de faptul că nucile reprezintă o excelentă sursă de Omega 3, care contribuie la buna funcţionare a celulelor creierului şi a neurotransmiţătorilor săi. La adolescenţii şi adulţii cu deficit de Omega 3 sunt frecvente accesele de violenţă şi furie, iar la vârstnici sărăcirea creierului de acizi graşi de tipul Omega 3 se poate solda cu accidente vasculare cerebrale, probleme de memorie şi demenţă senilă.

Copiii ai căror mame au consumat o cantitate suficientă de acizi graşi Omega 3 se dovedesc a avea un coeficient de inteligenţă ridicat.

Alunele de pădure

Alunele de pădure sunt originare din Asia. Acestea reprezintă una dintre cele mai vechi culturi, menţionate în vechile scrieri orientale ca fiind o hrană binecuvântată. Alunele conţin o cantitate mare de acid folic (vitamina B9), favorizând prin aceasta reducerea stărilor depresive şi a melancoliei. Este cunoscut faptul că în cazul carenţelor de vitamina B9 este afectat procesul de producere de serotonină, iar tulburările producerii de serotonină sunt asociate cu iritabilitatea, cu agresivitatea, cu scăderea puterii de concentrare şi deficitul memoriei. Tocmai de aceea consumul de alune de pădure poate fi de mare folos.

Alunele de pădure pot fi prăjite în cuptor sau pot fi măcinate cu ajutorul unei râşniţe. Ele prezintă de asemenea şi un bogat conţinut de calciu (140 mg la 100 grame), motiv pentru care consumul de alune de pădure face ca în locul stărilor depresive să se poată instala rapid o stare profundă de calm şi stăpânire de sine.

Migdalele dulci

Fruct al migdalului (Prunus amygdalus), arbore din familia Rosaceae, migdalele comestibile (migdalele dulci) prezintă un aport energetic foarte ridicat, fiind bogate în acizi graşi nesaturaţi, proteine vegetale şi zaharuri.

Migdalele dulci pot fi consumate atât proaspete, cât şi uscate. Sâmburii de migdale pot fi consumaţi ca atare sau se pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodată migdalele reprezintă una dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu (252 mg la 100 grame). Calciul facilitează transmiterea influxului nervos, intervenind în procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei şi serotoninei, contribuind prin aceasta la menţinerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele sunt foarte apreciate pentru bunăstarea psihică şi mentală pe care o conferă şi pentru starea de calm ce apare la scurt timp după ce le consumăm. În plus, migdalele contribuie şi la îmbunătăţirea capacităţii naturale de memorare.

Seminţele de susan

Seminţele de susan provin din India şi de acolo s-au răspândit în întreaga lume. Seminţele de susan reprezintă una dintre cele mai bune surse de treonină, un acid aminat. Acesta este un element a cărui lipsă din organism poate provoca apariţia stărilor depresive. Seminţele de susan pot fi uşor rumenite, apoi măcinate fin cu un mic adaos de sare şi apoi pulberea lor poate fi presărată în salatele de crudităţi. Seminţele de susan pot fi de asemenea consumate sub formă de tahini – binecunoscuta pastă extrem de gustoasă şi hrănitoare din seminţe de susan. Pentru ca să fie uşor digerabilă, cel mai bine este ca ea să fie preparată prin adăugarea de suc de lămâie, sare şi apă, până la obţinerea unei paste subţiri, aproape de consistenţa siropului de fructe.

Lemnul dulce

Lemnul dulce este una dintre plantele folosite în cele mai multe formule tradiţionale, atât în ştiinţa milenară AYURVEDA, cât şi în medicina chineză. Printre numeroşii săi compuşi, rădăcina de lemn-dulce conţine şi acid gliciretic, compus care dezamorsează scăderea nivelului de cortizol, ajutând astfel organismul să facă faţă cu succes situaţiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea, rădăcina de lemn dulce poate fi folosită pentru îndepărtarea stărilor de tensiune sau oboseală psihică. În plus, lemnul dulce conţine de asemeni izoflavon, o moleculă utilizată pentru eliminarea stărilor depresive.

Folosit sub formă de pulbere uscată, lemnul dulce poate ameliora stările depresive şi anxietatea. Gustul său dulce specific, conferă o stare de calm şi de liniştire aparte. Nu trebuie folosit însă în cantităţi prea mari, cel mult un gram de pulbere o dată, deoarece altfel poate determina la unele persoane declanşarea reflexului vomitiv.

Ginsengul

Rădăcina de ginseng provine din China şi America de Nord. Nativii americani cunoşteau proprietăţile vindecătoare ale ginsengului astfel că, atunci când călătoreau pe distanţe mari, mestecau rădăcina de ginseng, ca să reziste oboselii. Există studii care au arătat că această plantă miracol, cunoscută şi apreciată din vremuri vechi, ameliorează răspunsul trupului la stres şi diminuează anxietatea. Ginsengul stimulează energia psihică, conferă bună dispoziţie şi amplifică energia interioară. Se spune că înţelepţii chinezi din vechime savurau zilnic câte o ceaşcă cu elixir preparat din rădăcină de ginseng.

Pătrunjelul

Pătrunjelul este o sursă excelentă de L-glutamină, un acid aminat care măreşte puterea de concentrare mentală. El ajută de asemeni la contracararea anxietăţii şi stresului, elevând nivelul energetic al creierului şi crescând vigilenţa. Totodată, pătrunjelul este şi o importantă sursă de triptofan, care este un bun reglator al apetitului. Tocmai de aceea, prezenţa chiar şi a unei mici cantităţi de pătrunjel în hrana noastră zilnică se poate dovedi a fi de mare folos pentru menţinerea stării generale de echilibru. Însă atunci când urmărim în mod special o îmbunătăţire rapidă a nivelului nostru energetic şi a stării noastre de atenţie nu trebuie să pregetăm să pregătim o salată bogată în pătrunjel tocat mărunt, la care să adăugăm roşii, lămâie şi ulei presat la rece de măsline.

Porumbul

Cercetări arheologice au arătat că porumbul a fost cultivat pe continentul american încă de acum peste 5000 de ani. Atât prin culoarea sa aurie, cât şi prin conţinutul său, acest ştiulete auriu ne poate aduce soarele în casă! O porţie de porumb ne asigură un sfert din aportul zilnic recomandat de vitamina B1. După cum s-a demonstrat într-un studiu recent, vigilenţa, energia şi buna dispoziţie au putut fi ameliorate după două luni de suplimentare cu vitamina B1, provenind din alimente naturale, chiar fără să fi existat o carenţă în această direcţie! Vitamina B1 (tiamina) este absolut necesară pentru desfăşurarea normală a funcţiilor sistemului nervos. Multe dintre persoanele stresate sau nervoase suferă în realitate de o deficienţă a acestei vitamine. Creierul este un mare consumator de glucoză, iar pentru a metaboliza glucoza, organismul îşi mobilizează rezervele de tiamină. În plus, vitamina B1 este implicată şi în sinteza neurotransmiţătorilor (de exemplu acetilcolina). Tocmai de aceea porumbul reprezintă un aliment deosebit de valoros. El poate fi consumat fie fiert, fie sub formă de mămăligă, obţinută prin fierberea adecvată a mălaiului de porumb. În acest sens tradiţia sistemului milenar AYURVEDA precizează că în această formă de preparare (mămăliga), putem adăuga o mare varietate de pulberi de plante medicinale şi aromatice, în funcţie de necesităţi, beneficiind totodată şi de efectele acestora.

Grâul integral

Trimetilglicina conţinută în grâu participă la producerea mai multor compuşi chimici prezenţi în creier, care ameliorează starea psihică şi mentală, energia psihică, starea de bine, vigilenţa, concentrarea şi acuitatea vizuală. Sursele principale de trimetilglicină sunt germenii şi tărâţele de grâu. Tocmai de aceea, urmăriţi să nu mai utilizaţi în alimentaţie mai ales pâinea albă şi optaţi mai degrabă pentru cea completă, integrală, unde germenele este păstrat întreg, pentru a beneficia de pe urma conţinutului grâului integral.

Fasolea

Fasolea este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale existenţei ei sunt datate cu peste 20000 de ani în urmă. Fasolea albă este o excelentă sursă de acid folic (vitamina B9), a cărei prezenţă în organism influenţează în mod benefic producerea de noradrenalină, care este un neurotransmiţător responsabil de senzaţiile de motivaţie şi de plăcere. Prin urmare, dacă vă simţiţi epuizat sau apatic, nu pregetaţi să consumaţi o porţie de mâncare din fasole albă, preparată cu ulei de măsline şi eventual muştar sau alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul şi chimenul. O mâncare de fasole albă bine gătită, consumată cu măsură, este aproape întotdeauna un mod simplu şi natural de a redobândi starea de calm şi de echilibru psihic. Fasolea albă ar trebui să fie nelipsită din hrana pe care o folosim în decursul unei săptămâni.

Lintea

Boabele de linte conţin mai multe proteine decât toate celelalte legume, exceptând soia şi bobul. Lintea conţine de asemenea fier (1,00 mg la 100 grame). Conform unor studii recente, starea de deprimare este adesea un simptom al unei carenţe cronice în fier, ca de altfel şi starea de slăbiciune, de oboseală sau de epuizare. O porţie de mâncare de linte ne asigură o bună parte din aportul de fier care este recomandat zilnic. Fierul este necesar pentru asimilarea vitaminelor aparţinând complexului B, provenite din alimentaţie.

El creşte rezistenţa la oboseli (oboseală?) şi are un important rol în dezvoltarea intelectuală. Prin urmare, nu ezitaţi să savuraţi lintea, mai ales sub forma mâncării tradiţionale ayurvedice numită DHAL, ce este o delicioasă supă indiană având la bază lintea, sau adăugaţi o mână de linte coaptă la o supă de legume sau la o salată de crudităţi.

Laptele de soia

Soia este originară din China. Acum 3000 de ani, seminţele de soia erau considerate printre cele mai importante seminţe folosite în alimentaţie. Printr-un proces relativ simplu de preparare, din seminţele de soia se poate obţine binecunoscutul lapte de soia, care se numără printre alimentele cele mai bogate în proteine. În cazul consumului de lapte de soia, proteinele se transformă în tirozină, ceea ce creşte producţia de dopamină şi noradrenalină, despre care se ştie că sunt compuşi chimici cerebrali, care ne ajută să ne simţim plini de energie şi să avem mai mereu o stare de spirit pozitivă. Tocmai din acest motiv putem opta pentru înlocuirea, pentru anumite perioade de timp, a laptelui de la micul dejun, cu laptele de soia.

Tofu

Tofu este numele dat în mod generic aşa-numitei brânze de soia. Conform unui recent studiu ştiinţific al cercetătorilor britanici, lipsa triptofanului poate fi o cauză de depresie. Însă acest acid aminat se găseşte în cantitate mare în tofu, brânza de soia, 747 mg la 100 g, cantitate care este prin urmare ideală pentru a ne menţine în formă. Dacă nu sunteţi convinşi de aspectul său spongios, adăugaţi-o unui amestec de fructe proaspete şi o să vă puteţi astfel bucura de beneficiile sale, chiar dacă nu îi veţi mai savura atunci în mod preponderent gustul plăcut şi consistenţa specifică!

Humus

Humus este denumirea generică dată unei clase de preparate culinare tradiţionale din Orientul Apropiat, care sunt alcătuite din pastă de năut sau din pastă de susan, ori din combinarea celor două. În general humus-ul are aspectul unei paste, ce se aseamănă ca şi consistenţă cu preparatul românesc numit „fasole bătută”. Bogat în proteine şi în fibre, humus-ul preparat atât din seminţe de năut, cât şi de susan, trebuie consumat în cantităţi moderate, de regulă cu adaos de condimente şi suc de lămâie. Consumul unei porţii chiar şi numai de 100 de grame de humus, conduce la controlul procesului de eliberare a glucozei în sânge, acesta decurgând într-un ritm lent şi regulat. Aceasta permite evitarea variaţiilor prea mari de zaharuri, care dau naştere de regulă fluctuaţiilor emoţionale, stărilor depresive şi proastei dispoziţii. Aşadar, nu ezitaţi să introduceţi în meniul zilnic preparatele din năut şi susan, de tip humus, chiar şi numai ca aperitiv, alături de pâinea integrală sau preparatele din cereale.

Sursa: 12  

8 comentarii:

  1. Mai mult decat adevarat.
    Asteptam un articol si despre catina, afine, coacaze si ma opresc aici. Sunt curios ce se mai lipesc de aceste fructe.

    RăspundețiȘtergere
  2. le consum pe toate , mai putin algele !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate nici eu nu consum alge, dar trebuie sa las comoditatea si sa ma duc sa-mi cumpar, pentru ca sunt foarte sanatoase.

      Ștergere
  3. Si ciocolata amaruie este foarte buna. 1-2 pataratele/zi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, este buna, dar cine se poate limita doar la 2 patratele ... numai daca patratelele sunt mai mari. :))

      Ștergere
    2. Daca are peste 75% cacao, poti sa te limitezi! :))

      Ștergere
  4. Buna ziua
    Va deranjez pentru a va propune sa facem un schimb de linkuri - 3 way link exchange - in sensul ca eu voi pune linkul dumneavoastra pe http://bancuri-supertari.blogspot.ro/ iar dumneavoastra imi adaugati un link catre http://bancuri365.ro cu titlul Bancuri
    Astept raspuns de la dumneavoastra indiferent daca acesta este pozitiv sau negativ. In caz ca sunteti de acord trimiteti-mi un mail la adresa bancuri365@yahoo.com cu titlul pe care il doriti si linkul
    O zi buna va doresc si Sarbatori Fericite

    RăspundețiȘtergere

Daca doresti sa-mi spui parerea ta despre acest articol sau sa mai adaugi ceva, te rog sa scrii mai jos.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare